„În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, generat de acţiunea Guvernului şi a primului-ministru de a-l exclude pe Preşedintele României din delegaţia care participă la Consiliul European în perioada 28-29 iunie 2012. În exercitarea atribuţiilor constituţionale, Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, primului-ministru„, se arată în comunicatul dat publicităţii de către Curtea Constituţională.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României şi Guvernului. Motivaţia decizie urmează să fie publicată în perioada următoare.

Alte Articole

Monica Bîrlădeanu le-a transmis credincioșilor ce să facă ...

Diana Şoşoacă intră în cursă pentru Primăria Capitalei. ...

Diana Șoșoacă nu se lasă! Senatoarea insistă să candideze ...

Administraţia Prezidenţială a anunţat că nu doreşte să comenteze decizia Curţii Constituţionale, informează România TV.

Curtea Constituţională (CCR) a discutat, miercuri, sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind conflictul juridic de natură constituţională în cazul reprezentării României la Consiliul European. La audierea părţilor au luat parte, din partea Guvernului, premierul Victor Ponta, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean şi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Mircea Duşa, iar din partea Administraţiei Prezidenţiale, consilierul prezidenţial Ştefan Deaconu.

Preşedintele Traian Băsescu a depus la Curtea Constituţională o sesizare privind conflictul cu Guvernul referitor la nivelul reprezentării la Consiliul European.

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că în discuţia de aproximativ zece minute pe care a avut-o cu preşedintele Traian Băsescu, înainte de şedinţa CSAT, nu a reuşit să îl convingă pe şeful statului să meargă el la Bruxelles. Ponta a spus că, în opinia sa, România va avea totuşi un mandat de reprezentare comun şi echilibrat.

„Nu putem transforma şi nu se poate cere de către preşedintele României ca România să se transforme într-o republică prezidenţială în care toate drepturile să aparţină doar preşedintelui României. Acest lucru îl poate decide, dacă doreşte, doar poporul român, printr-o revizuire a Constituţiei”, a spus Ponta, la ieşirea de la întâlnirea cu judecătorii Curţii. El a precizat că s-a prezentat în faţa Curţii pentru că, în opinia sa, este nevoie ca instituţiile să funcţioneze pe bază de respect şi a apreciat că blocajele, războaiele şi conflictele sunt împotriva intereselor publice şi a celor naţionale.

„În mod concret, am arătat foarte clar că există o decizie a Parlamentului României, există o lege votată în Parlamentul României şi există o practică europeană – în Consiliul European participând prim-miniştrii din 25 de ţări, pentru că pe agenda Consiliului care va începe mâine sunt puncte foarte clare care ţin de competenţa Guvernului”, a spus Ponta.

El a arătat că doreşte ca Guvernul să fie lăsat să-şi îndeplinească atribuţiile, iar membrii Executivului să nu fie tot timpul atacaţi, şicanaţi, contestaţi de către preşedintele României, care are propriile sale atribuţii şi pe care trebuie să şi le exercite cu bună credinţă.

„Tot ce ţine de mine şi de Guvern pentru a face ca instituţile să funcţioneze în interes public voi face. (…) Aici nu mai e vorba de Guvern, de preşedinte sau de Parlament, aici e vorba de faptul că mâine la Bruxelles se decid lucruri importante pentru România”, a spus Ponta.

Întrevederea dintre premierul Victor Ponta şi judecătorii Curţii Constituţionale a durat aproximativ o oră şi jumătate.

Consilierul prezidenţial pe probleme juridice, Ştefan Deaconu, a declarat că argumentul principal pe care îl are Administraţia Prezidenţială în ceea ce priveşte reprezentarea la Consiliul European este că nu există o schimbare a legislaţiei care să permită primului-ministru să reprezinte România pe plan extern, în detrimentul preşedintelui care are acest drept în conformitate cu Constituţia.

„Până acum, nu s-a schimbat nimic în ceea ce priveşte legislaţia. Avem aceeaşi Constituţie, aceleaşi legi pe baza cărora preşedintele României a participat până acum la Consiliul European”, a declarat Deaconu.

Acesta a arătat că legea fundamentală în conferă şefului statului dreptul de a reprezenta pe plan extern statul român. „Uniunea Europeană este o uniune de state, la Consiliul European participă rerezentanţii statelor, iar Constituţia prevede că preşedintele României reprezintă statul român”, a argumentat consilierul lui Băsescu.

Deaconu a remis Curţii Constituţionale mai multe documente în favoarea tezei pe care a susţinut-o în faţa judecătorilor CCR, inclusiv schimbul de scrisori dintre preşedinţie şi Guvern.

În plus, el a respins ideea că este vorba de un conflict între preşedinte şi Parlament deoarece forul legislativ a adoptat o declaraţie prin care prim-ministrul este autorizat să reprezinte România la Consiliul European. „Declaraţia Parlamentului este o declaraţie politică şi, ca urmare, nu produce efecte juridice nici faţă de preşedinte, nici faţă de Guvern”, a apreciat Ştefan Deaconu.

Întrebat dacă preşedintele Băsescu se va supune unei decizii a Curţii care ar spune că premierul Victor Ponta este cel care trebuie să meargă la Bruxelles, Deaconu a răspuns: „Dacă asta e decizia, trebuie respectată”.

În urmă cu două săptămâni, Parlamentul a adoptat, cu 249 de voturi „pentru”, 30 de voturi „împotrivă” şi două abţineri, Declaraţia propusă de USL potrivit căreia primul-ministru, şi nu preşedintele, trebuie să prezinte poziţia României la lucrările Consiliului European din 28 iunie.

Preşedintele Traian Băsescu i-a trimis prim-ministrului Victor Ponta, în 20 iunie, o scrisoare în care îi atrage atenţia că participarea la Consiliul European fără mandat din partea şefului statului echivalează juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui.

„Vă atrag atenţia asupra faptului că absenţa unei aprobări exprese din partea preşedintelui României cu privire la mandatul participării la reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2012, coroborată cu lipsa delegării exprese a prim-ministrului în calitate de reprezentant al statului român va echivala din punct de vedere juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui României de către primul-ministru”, se arată în scrisoarea trimisă de preşedinte.

Ministerul de Externe a transmis, în 20 iunie, la Comisia Europeană, componenţa delegaţiei României pentru reuniunea Consiliului European de la finele lunii iunie, care îi include pe primul-ministru Victor Ponta ca şef al delegaţiei, ministrul Afacerilor Externe şi ministrul Afacerilor Europene, nu şi pe preşedintele Traian Băsescu, anunţa premierul Victor Ponta.

Preşedinţia a trimis Ministerului Afacerilor Externe, încă din 19 iunie, o listă cu componenţa delegaţiei României pentru reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie, iar în aceasta, ca şef al delegaţiei, era menţionat preşedintele Traian Băsescu.

În 17 mai, preşedintele Curţii Constituţionale Augustin Zegrean declara, referitor la reprezentarea României la Bruxelles, că la Consiliul European ar trebui să meargă preşedintele, aşa cum a făcut şi până acum, fapt necontestat de nimeni până în prezent, precizând că răspunsul se găseşte în Constituţie.

Întrebat dacă CC este competentă să se pronunţe pe o asemenea chestiune, Augustin Zegrean a spus că instituţia este competentă să răspundă oricărei întrebări legate de dreptul constituţional.”Răspunsul îl găsiţi în Constituţie. Cine vrea un răspuns la această chestiune, îl invităm să citească în Constituţie”, a precizat Zegrean. Despre interpretabilitatea articolelor 80, 91 şi 102 din Constituţie, Zegrean a spus că aceasta „dă măreţia dreptului, adăugând că „dacă ar fi textele stricte, cu un singur înţeles, nu ar mai fi nevoie de Curtea Constituţională.”