Ponta sau Băsescu. CCR decide cine merge la Bruxelles

Curtea Constituţională (CCR) discută, miercuri, sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind conflictul juridic de natură constituţională în cazul reprezentării României la Consiliul European. La audierea părţilor au luat parte, din partea Guvernului, premierul Victor Ponta, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean şi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Mircea Duşa, iar din partea Administraţiei Prezidenţiale, consilierul prezidenţial Ştefan Deaconu. 

RomaniaTV.net
26 iun. 2012, 18:13
Ponta sau Băsescu. CCR decide cine merge la Bruxelles

UPDATE 11.25 Plenul Curţii Constituţionale a fost suspendat, miercuri, după audierea părţilor în conflictul reclamat de Preşedinţie în raport cu Guvernul. Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat pentru MEDIAFAX că plenul Curţii va fi reluat în aproximativ 15 minute.

UPDATE 11.10 Victor Ponta şi-a prezentat punctul de vedere în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale. De asemenea, consilierul preşedintelui Ştefan Deaconu a declarat, la ieşirea din şedinţa CCR, că şeful statului este cel care reprezintă statul român.

CITEŞTI ŞI Ponta, la CCR: Preşedintele nu poate cere ca România să se transforme în republică prezidenţială

Ştefan Deaconu, la CCR: Dacă decizia este ca Ponta să meargă la Bruxelles, trebuie respectată

Preşedintele Traian Băsescu a depus la Curtea Constituţională o sesizare privind conflictul cu Guvernul referitor la nivelul reprezentării la Consiliul European.

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că în discuţia de aproximativ zece minute pe care a avut-o cu preşedintele Traian Băsescu, înainte de şedinţa CSAT, nu a reuşit să îl convingă pe şeful statului să meargă el la Bruxelles. Ponta a spus că, în opinia sa, România va avea totuşi un mandat de reprezentare comun şi echilibrat.

Ponta a declarat agenţiei MEDIAFAX că diferendul reclamat de preşedintele Băsescu la Curtea Constituţională este între Preşedinţie şi Parlament, iar judecătorii Curţii pot doar constata existenţa unui conflict, care nu poate fi însă soluţionat decât prin modificarea Constituţiei.

„Sunt surprins, pentru că Administraţia Prezidenţială tocmai declarase că nu are niciun conflict cu Guvernul şi acum aflu că a cerut constatarea unui conflict între preşedinte şi guvern. În al doilea rând, preşedintele nu cu Guvernul trebuia să ceară conflictul, ci cu Parlamentul; Parlamentul este cel care a adoptat o Declaraţie politică referitoare la reprezentarea la Consiliul European, Guvernul nu a făcut nimic în acest sens, ci doar a propus Parlamentului, deci conflictul preşedintelui este cu Parlamentul, nu cu mine”, a spus Ponta.

Premierul a mai declarat, tot marţi, că miercuri dimineaţă va merge la Curtea Constituţională, unde se discută sesizarea depusă de preşedintele Traian Băsescu privind reprezentarea la Bruxelles, iar joi va pleca la Consiliul European.  „Eu merg joi la Bruxelles. Mâine discutăm în Guvern ultimele propuneri primite. Aş vrea să discut şi cu preşedintele dacă va mai fi timp care sunt poziţiile României, pentru că nu vreau să merg acolo doar cu poziţia Guvernului sau a Parlamentului. Ar fi foarte bine să fie o poziţie coordonată şi cu preşedintele”, a declarat Ponta.

El a mai spus că şi-ar fi dorit să meargă împreună cu preşedintele la Consiliu, dar acest lucur nu este posibil din cauza deciziilor anterioare luate de forul european privind reprezentarea.

Ponta a spus, întrebat dacă va ţine cont de decizia pe care Curtea o va adopta miercuri privind reprezentarea la Bruxelles, că el trebuie să ţină cont de ceea ce a decis Parlamentul.„Dacă Curtea va decide că există un conflict între Parlament şi preşedinte, nu sunt eu cel care trebuie să-l rezolv. (…) Guvernul nu se află în conflict cu preşedintele pe această temă. Dacă preşedintele se declară nemulţumit de declaraţia Parlamentului, atunci poate să ceară Curţii constatarea unui conflict între Parlament şi preşedinte”, a spus Ponta.


Declaraţia USL care a provocat divergeneţele între preşedinte şi premier

În urmă cu două săptămâni, Parlamentul a adoptat, cu 249 de voturi „pentru”, 30 de voturi „împotrivă” şi două abţineri, Declaraţia propusă de USL potrivit căreia primul-ministru, şi nu preşedintele, trebuie să prezinte poziţia României la lucrările Consiliului European din 28 iunie.

Preşedintele Traian Băsescu i-a trimis prim-ministrului Victor Ponta, în 20 iunie, o scrisoare în care îi atrage atenţia că participarea la Consiliul European fără mandat din partea şefului statului echivalează juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui.

„Vă atrag atenţia asupra faptului că absenţa unei aprobări exprese din partea preşedintelui României cu privire la mandatul participării la reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2012, coroborată cu lipsa delegării exprese a prim-ministrului în calitate de reprezentant al statului român va echivala din punct de vedere juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui României de către primul-ministru„, se arată în scrisoarea trimisă de preşedinte.

Ministerul de Externe a transmis, în 20 iunie, la Comisia Europeană, componenţa delegaţiei României pentru reuniunea Consiliului European de la finele lunii iunie, care îi include pe primul-ministru Victor Ponta ca şef al delegaţiei, ministrul Afacerilor Externe şi ministrul Afacerilor Europene, nu şi pe preşedintele Traian Băsescu, anunţa premierul Victor Ponta.

Preşedinţia a trimis Ministerului Afacerilor Externe, încă din 19 iunie, o listă cu componenţa delegaţiei României pentru reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie, iar în aceasta, ca şef al delegaţiei, era menţionat preşedintele Traian Băsescu.

În 17 mai, preşedintele Curţii Constituţionale Augustin Zegrean declara, referitor la reprezentarea României la Bruxelles, că la Consiliul European ar trebui să meargă preşedintele, aşa cum a făcut şi până acum, fapt necontestat de nimeni până în prezent, precizând că răspunsul se găseşte în Constituţie.

Întrebat dacă CC este competentă să se pronunţe pe o asemenea chestiune, Augustin Zegrean a spus că instituţia este competentă să răspundă oricărei întrebări legate de dreptul constituţional.”Răspunsul îl găsiţi în Constituţie. Cine vrea un răspuns la această chestiune, îl invităm să citească în Constituţie”, a precizat Zegrean. Despre interpretabilitatea articolelor 80, 91 şi 102 din Constituţie, Zegrean a spus că aceasta „dă măreţia dreptului, adăugând că „dacă ar fi textele stricte, cu un singur înţeles, nu ar mai fi nevoie de Curtea Constituţională.”