Judecătorul Curţii Constituţionale Tudorel Toader a declarat la România TV că a solicitat preşedintelui CCR, Augustin Zegrean, convocarea de urgenţă a Plenului Curţii pentru a discuta ultimele controverse apărute în ultima perioadă.

„În urma unui material din presă (potrivit căruia judecătorii Mircea Minea şi Tudorel Toader ar fi modificat decizia Curții privind listele electorale), l-am sunat pe preşedintele CCR, (Augustin Zegrean, n.r.) am vorbit şi cu alţi colegi şi am solicitat preşedintelui să convoace de urgenţă un Plen al Curţii. Domnia sa m-a asigurat că în seara asta va lua legătura cu toţi judecătorii. Dacă va fi posibil mâine, dacă nu, vineri sau poate luni, cât de repede posibil”, a declarat la România TV judecătorul CCR Tudorel Toader.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Traian Băsescu îl face praf pe Mircea Geoană. Îi pune la ...

Gabriela Firea, dezvăluiri despre cursa electorală. „S-a ...

Judecătorul CCR a mai explicat că el a părăsit Bucureştiul, vineri, 3 august la o zi după decizia CCR de a amâna o hotărâre privind validarea sau invalidarea referendumului din 29 iulie: „Eu am plecat din Bucureşti pe 3 august şi sunt în concendiu. Am participat la decizia Curţii de pe 2 august. Tot ce s-a petrecut ulterior, după 3 august, îmi este absolut străin, pentru că nu eram la Curte, pentru că în perioada de concediu un judecător asigură permanenţa şi acela nu am fost eu”.

Tudorel Toader consideră că „într-o perioadă tulbure, cu probleme controversate”, probabil, dintr-o „regretabilă eroare” s-a vehiculat numele său ca fiind implicat în modificările survenite deciziei Curţii Constituţionale dată în 2 august. „O mică diversiune, probabil”, a adăugat judecătorul Toader.

Întrebat dacă este posibilă ca CCR să dea o decizie privind validarea sau invalidarea referendumului din 29 iulie mai devreme de 12 septembrie, Tudorel Toader a răspuns: „Dacă era vorba doar de prezentarea listelor nu ar fi fost necesar să dăm un termen de o lună şi jumătate. Trebuiau predate listele (electorale permanente, n.r.) actualizate până la 11 iunie, acolo unde listele nu erau actualizate, trebuiau actualizate. Dacă sunt lucrurile clare, vom da decizia pe 31 august, dacă sunt necesare consultări, vom mai amâna cu o zi, două, vom vedea”.

Despre erata solicitată luni, 6 august, de către conducerea Curţii Constituţionale în sensul îndreptării deciziei publicate în Monitorul Oficial, judecătorul Tudorel Toader a spus că a aflat din presă, la fel ca şi despre sesizarea Comisiei de la Veneţia.

Tudorel Toader a mai spus că imediat după ce a aflat din presă despre erată şi sesizarea Comisiei de la Veneţia l-a sunat pe judecătorul Ştefan Minea, cel asigură permanenţa la conducerea Curţii,pentru a cere lămuriri. „Despre erată am aflat, din presă, ieri. L-am sunat pe judecătorul Minea încercând să aflu şi să înţeleg despre ce este vorba. Nu am avut nicio informare, consultare prealabilă în legătură cu erata. Tot din presă am aflat şi despre solicitarea făcută de Curtea Constituţională Comisiei de la Veneţia”, a mai spus judecătorul constituţional Tudorel Toader la România TV.

Tudorel Toader a precizat că nu a fost „întrebat, consultat despre eroarea materială” sau despre sesizarea Comisiei de la Veneţia.

„Dacă este vorba că s-a greşit o pagină, un punct, care nu e de natură să schimbe sensul juridic al deciziei, nu se pune problema unui Plen, atunci e o eroare materială, dacă este vorba de o eliminare, de o completare sau de o adăugire de natură să schimbe sensul deciziei, atunci categoric de competenţa Plenului este luarea respectivei erată„, a răspuns Tudorel Toader răspunzând unei întrebări privind natura eratei.

Tot miercuri, judecătorul CCR Ion Predescu a declarat pentru gândul.info că erata nu este legală şi că decizia ar fi trebuit luată în plenul CCR în prezenţa tuturor celor 9 judecători ai Curţii.

CCR a trimis luni seară o precizare către Guvern, prin care arăta că, dintr-o „eroare materială”, un paragraf care îi includea în listele electorale permanente pe toţi românii cu vârsta de peste 18 ani, cu drept de vot, inclusiv pe românii din străinătate, nu a fost introdus în decizia luată vineri. Hotărârea a apărut iniţial în Monitorul Oficial fără acest paragraf, însă marţi a fost republicată.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat luni cu privire la datele contradictorii pe care Curtea Constituţională le-a transmis Guvernului. Plângerea penală are ca obiect listele electorale pe care judecătorii CCR le-au solicitat Executivului şi confuzia care a urmat în urma informaţiilor Curţii.