Paragraful care lipsea din decizia iniţială a CCR şi care specifică ce înseamnă listele electorale permanente a întors soarta referendumului, făcându-l pe Victor Ponta să anunţe că renunţă la mini-recensământul pentru reactualizarea listelor electorale, scrie Gândul.

„În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art. 2, alin (1), lit. c) din Legea nr 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi ale art 17 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului”, este paragraful care lipsea şi care stabileşte că listele electorale permanente îi cuprind pe toţi românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot, inclusiv pe românii din străinătate. 

Alte Articole

Lacrimi de durere la priveghiul lui Costel Corduneanu. Un detaliu ...

Marcel Ciolacu, în vizită de lucru în Qatar. România vrea ...

Discuţie pe tema situaţiei de securitate din Ucraina şi Marea ...

CCR a solicitat ca Monitorul Oficial să publice acest paragraf omis, pentru a deveni oficial, iar acest lucru s-a întâmplat abia marţi, în jurul orelor 17.00.

„Paragraful lipsă spune că listele permanente sunt cele folosite la alegerile prezidenţiale, adică cele care cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot, ceea ce înseamnă că cetăţenii români plecaţi în străinătate nu mai pot fi scoşi de pe liste”, a declarat pentru Gândul un judecător din cadrul Curţii Constituţionale.

Luni seara, premierul Victor Ponta a acuzat, la o emisiune televizată, că această procedură nu este uzuală şi că documentul nu este semnat de preşedintele CCR, judecătorul Augustin Zegrean.

Potrivit sursei citate, atunci când preşedintele CCR este plecat în concediu, aşa cum se întâmplă acum cu Augustin Zegrean, locul său este ţinut de un judecător de serviciu – unul dintre cei 9 din plenul CCR. Săptămâna aceasta, judecătorul de serviciu a fost Mircea Ştefan Minea, cel care a şi semnat adresa către Guvern şi Monitorul Oficial. 

Decizia a fost luată prin consimţământul a cinci judecători ai CCR, iar judecătorul Ion Predescu acuză lipsa cvorumului.  

„Trebuie să aştepte răspunsul competent al plenului Curţii. Dacă s-a luat decizia doar cu cinci prezenţi nu este legal, o decizie se ia în cvorum minim cu şase prezenţi. Dacă a survenit o problemă urgentă, Curtea Constituţională poate fi convocată mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar după respectarea cu rigoare a legii. Dacă au dubii pot aştepta plenul Curţii, nu ce a trimis judecătorul de serviciu„, a precizat judecătorul Ion Predescu, pentru Gândul.

Marţi, a fost republicată, în  Monitorul Oficial, rectificarea Curţii Constituţionale la motivarea privind contestaţiile la referendumul din 29 iulie a fost publicată, menţionându-se că la demiterea preşedintelui se aplică, în ceea ce priveşte listele, reglementările din legile referendumului şi alegerii preşedintelui.

„În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art. 2, alin (1), lit. c) din Legea nr 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi ale art 17 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului”, este paragraful introdus în motivarea Curţii.

Paragraful a fost introdus imediat după pasajul în care se precizează că cetăţenii cu domiciliu în străinătate nu pot influenţa cvorumul legal de participare la referendum, motiv pentru care nu sunt înscrişi în listele electorale permanente.

Curtea a mai rectificat în motivarea emisă în cazul contestaţiilor privind referendumul că adresele de la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de la Autoritatea Electorală Permanentă au fost primite în data de 2 august şi nu pe 1 august, cum era menţionat iniţial.