Instrumentul robotului a forat pentru scurt timp într-o rocă din craterul Gale, unde a asolizat în august 2012. Roverul a realizat fotografii cu roca înainte şi după acţiunea sa.

Şi alţi roboţi NASA de pe Marte au mai „periat” suprafeţele rocile marţiene, Curiosity este primul care are chiar un instrument de forare. Inginerii de la NASA testează procedura de forare pas cu pas: ei trebuie să se asigure, mai întâi, că atât instrumentul robotului cât şi roca se comportă aşa cum este de aşteptat.

Alte Articole

Așa prepară Nadia Comăneci sarmalele de Paște! „Așa am ...

Vortexul polar și-a schimbat direcția și acum se învârte ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Dacă ţinta este considerată potrivită, robotul va efectua mai multe găuri în ea, iar o mostră pulverizată de rocă va fi culeasă şi analizată de laboratoarele din roverul Curiosity.

Misiunea robotului este de a afla dacă în craterul Gale există sau a existat vreodată viaţă microbiană.

Compoziţia rocilor este extrem de importantă pentru misiunea sa, întrucât sedimentele din crater conţin înregistrări geochimice ale condiţiilor în care s-au format. Forarea într-o rocă furnizează o mostră proaspătă de material care nu a fost alterat de condiţiile de la suprafaţă, precum vremea sau radiaţiile.

Curiosity a asolizat pe Marte pe 6 august 2012, iar de atunci s-a deplasat înspre est, către o zonă care se află la intersecţia a trei terenuri diferite din punct de vedere geologic. Robotul se află în prezent într-o mică depresiune denumit Yellowknife Bay, iar roca aleasă pentru forat este una sedimentară care prezintă vinişoare de sulfat de calciu. Roca are şi un nume – John Klein, în memoria unui inginer NASA care a lucrat la proiectul Curiosity şi care a murit de curând.