Deputatul Elena Uioreanu (PNL) vrea să îmbunătăţească o măsură pe care colegul său de partid Eugen Nicolăescu a luat-o pe vremea când era ministru al Sănătăţii, anume ca fiecare plătitor de taxe din România să aibă dreptul la un set minim de analize medicale anual.

Uioreanu, plecând de la faptul că nu toţi contribuabilii s-au îngrămădit la cabintele medicale ca să se caute de sănătate, a decis să îmbunătăţească ideea lui Nicolăescu propunând ca medicii să-şi ia seringile cu ei şi să bată la uşa fiecărui român pentru a-i lua câte o eprubetă de sânge. În cazul în care unii vor decide că nu au timp de pierdut cu doctorii, vor exista sancţiuni, anume cei care vor fi depistaţi ulterior cu boli cronice serioase, precum diabetul, vor trebuie să plătească integral tratamentul din propriile buzunare.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Scandalul Clotilde Armand: cum au ajuns USR și Drulă să atacă ...

Partidul Ecologist Român, cotat cu peste 10% în Sectorul 1

Proaspăt intrat în Parlament, PPDD are în grupul parlamentar oameni plini de idei. Una dintre acestea este ca toţi studenţii cu note foarte bune să beneficieze automat de angajare, după finalizarea studiilor, fie la stat, fie în privat.

Tot în grupul PPDD, îl regăsim pe Tudor Ciuhodaru, care a trecut prin vreo patru partide de la începutul primului mandat, în 2008. În primul mandat, a dat fiori chefliilor din România printr-un proiect de lege care obliga pe cei ajunşi în stare avansată de ebrietate în secţiile de urgenţă ale spitalelor să plătească toate costurile îngrijirilor medicale. Colegii lui Ciuhodaru din Parlamentul trecut au socotit că măsura e prea draconică aşa că au respins-o, însă neobositul deputat continuă prigoana nemiloasă împotriva celor care beau peste fire. Astfel, Ciuhodaru vrea ca beţivii care sunt ridicaţi de pe stradă de către poliţişti să contribuie la plata lefii respectivilor oameni ai legii, să plătească benzina de la maşina cu girofar şi costul eventualelor analize medicale.

O altă idee a lui Ciuhodaru este să-i trimită pe medici în şcoli să le ţină lecţii despre avort şi despre folosirea prezervativului. Elevii vor fi ascultaţi şi vor primi note. Deputatul PPDD s-a gândit şi la măsuri de stimulare a natalităţii. Pornind de la dictonul popular potrivit căruia „dragostea trece prin burtă”, Ciuhodaru vrea să uşureze povara fiscală pentru cei care au mai mulţi copii astfel încât obida provocată de dările statului să nu intre şi în căminele cu o vastă progenitură.

De altfel, sectorul medical a stârnit frenezia legislativă a parlamentarilor şi în legislatura trecută, inclusiv a lui Ciuhodaru. În 2011, doi deputaţi au pus gând rău alimentaţiei nesănătoase. Şi ce remediu este mai bun pentru limitarea consumului de alimente grase şi băuturi carbogazoase dacă nu o fiscalitate descurajantă prin intermediul impunerii de accize la slănină sau la  băuturi carbogazoase. Şi de data asta, Parlamentul s-a dovedit insensibil la problemă, găsind că represaliile puse la cale împotriva gurmanzilor sunt disproporţionate.

Subiectul însă a găsit ecou chiar la fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila, care intenţiona să impună o taxare suplimentară pentru fast-fooduri. Proiectul a fost însă abandonat în urma remarcilor sarcastice venite din partea opiniei publice.

O soartă funestă a avut şi un proiect de lege privind castrarea chimică a pedofililor. Deşi începuse bine, fiind adoptată tacit de către Senat, acum a avut soarta crudă a atâtor proiecte de lege, bune sau proaste, care sfârşesc într-un sertar la Camera Deputaţilor pentru că nimeni nu vrea nici măcar să le discute, darămite să şi le asume prin vot. De altfel, practica e veche, unii din liderii Parlamentului socotind că anumite proiecte de legi merită mai mult decât respingerea, anume căderea în uitare.

La fel de zglobie, în ciuda titlului sepulcral, a fost la început şi legea prin care Ziua Mondială a Sănătăţii era declarată zi de doliu naţional. Senatorii nu au adulmecat gogomănia iniţiată de către deputaţii Mircia Giurgiu şi Tudor Ciuhodaru, aşa că legea a fost adoptată tacit. Cum una din virtuţile cardinale ale bicameralismului românesc este ca o cameră să corecteze prostiile celeilalte, Camera Deputaţilor a răpus iniţiativa legislativă printr-un vot nemilos.

„Ziua de 7 aprilie, Ziua mondială a sănătăţii, trebuie să fie considerată zi de doliu naţional, în care decidenţii să evalueze diferenţele dintre reforma statului şi sentinţa la condamnare la moarte a tuturor românilor. Numărul morţilor evitabile va continua să crească în condiţiile menţinerii actualelor măsuri privind desfiinţarea şi comasarea spitalelor”, spuneau iniţiatorii care, până la urmă, au trecut să asiste doar la prohodul propriei legi.

Deputatul Daniel Oajdea s-a remarcat în fostul Parlament prin legea cu care dorea să pună capăt o dată pentru totdeauna disconfortului provocat de etichetele de la haine care irită pielea aşa că a depus un proiect prin care impunea producătorilor de haine să folosească pentru etichete materiale moi, plăcute tegumentului.

„Dacă eticheta unei cămăşi care intră în contact cu pielea nu e confecţionată dintr-un material moale, nu e finisată corectă, cu marginea ţesută, e tăiată la cald, zgârie! Acest lucru poate irita consumatorul chiar de la probarea produsului”, susţine Oajdea. Însă Parlamentul a ignorat importanţa crucială a chestiunii respingând proiectul de lege. Acum Oajdea a fost ales deputat pentru a doua oară şi are ocazia să ne delecteze cu proiecte la fel de haioase precum cele prin care cerea desfiinţarea pilonului II de pensii sau tăierea consistentă a salariilor celor care conduc Banca Naţională.

Însă premiul pentru cea mai mare extravaganţă legislativă a trecutului Parlament merge la legea privind „arborii excepţionali” care a avut nevoie pentru a lua fiinţă de brainstormingul a patru minţi luminate. Proiectul de lege pentru „conservarea arborilor excepţionali din România” a fost depus la Senat de deputaţii PSD Dumitru Ion şi Tătaru Florin-Cristian şi de liberalii Berci Vasile şi Horj Pavel. Cei patru aleşi susţin, în proiectul de lege, că „arborii excepţionali sunt exemplare de pădure ori supravieţuitorii solitari ai întinselor păduri de odinioară, din cîmpii, păduri sau localităţi, care se remarcă prin performanţe biologice, morfologice, istorice, legendare, peisagistice ori ecosistemice”.

Arborii excepţionali cuprind astfel „arborii cu vârste mari”, „arborii giganţi, coloşi, uriaşi, campioni, cu dimensiuni record”, „arborii cu portul deosebit”, arborii care „includ în creşteri diferite obiecte, bănci, bare metalice, tăbliţe şi icoane unice prin curiozitatea lor”, „arborii cu personalitate” şi „arborii care constituie elemente edificatoare ale peisajelor, dând viaţă, culoare şi parfum anotimpurilor, declanşând sentimente romantice ori patriotice”.

Deputatul PNL, Pavel Horj, a explicat cum se face diferenţa între copacii excepţionali, care trezesc sentimente romantice şi patriotice şi restul copacilor: „Identificarea, fotografierea, localizarea, măsurarea şi descrierea acestor arbori poate fi făcută de către toţi cei interesaţi. Oricui i se pare că un exemplar arboricol are nişte caractere deosebite care trebuie semnalate o poate face. Toată lumea mă întreabă de aceste sentimente romantice care pot fi declanşate la vederea unui arbore. În dealul Copoului, este un tei de 250 de ani, care se mai numeşte şi copacul iubirii. Acest tei, teiul lui Eminescu, potrivit criticilor literari, a declanşat sentimente romantice îm marele nostru poet. Cât despre sentimentele patriotice, la Ţebea este un gorun care se numeşte gorunul lui Horea, acolo unde a plănuit marea sa răscoală, iar la 30 de metri se află mormântul lui Avram Iancu. Când mă aflu în faţa unui astfel de copac, îmi trezeşte sentimente patriotice.”

Proiectul de lege mai prevedea şi acordarea de „diplome de arbori excepţional”. Nu se stipula însă dacă diploma respectivă va fi bătută în cuie în respectivul copac sau lipită cu guma de mestecat. Colegii celor patru dendrolatri din Parlament nu au fost impresionaţi de argumentele lor. Fie teiul lui Eminescu nu le-a stimulat erotismul, fie gorunul lui Horea nu i-a făcut mai patrioţi, dar legea a fost trântită la vot, astfel că ţapinarii lipsiţi de romantism şi patriotism pot să izbească în continuare cu topoarele în arborii patriei.

Chiar dacă toate aceste proiecte au fost respinse, efortul iniţiatorilor nu a fost în van atâta vreme cât unii dintre alegători nu se vor mai pripi să-i condamne pe parlamentarii care nu au avut niciun fel de iniţiativă legislativă. Poate că generaţiile viitoare le vor fi chiar recunoscătoare.