Potrivit România TV, anchetatorii au avut ofiţeri sub acoperire în 255 de trenuri. Ei au demascat pas cu pas întreaga reţea.

Şpaga obişnuită era de jumătate din costul real al unui bilet. Banii erau apoi împărţiţi cu revizorii şi cu cei care făceau supracontrol, în wc-urile din tren sau în gară, pe lângă chioşcurile de ziare.

Alte Articole

Denise Rifai le trimite pe femei la cratiţă, de Sărbătorile ...

Bucureștiul se clatină din temelie. Nicușor Dan, despre soarta ...

Arhiepiscopia Tomisului este în doliu. ÎPS Teodosie a oficiat, ...

Deşi pare la prima vedere o găinărie, întreaga afacere a atins cote impresionante: aproape 100 de mii de euro treceau zilnic prin mâinile „naşilor” în trenurile şpăgii.

Cum funcţiona reţeaua

Piramida mitei începea de la controlorii care luau bani de la călătorii prinşi fără bilet. După ce îşi opreau lor o parte din aceşti bani, dădeau restul primului superior ierarhic, adică şefului de tren. De aici, mita mergea din mână în mână, ultimii care primeau bani fiind revizorii de specialitate. Banii se dădeau în plicuri, în toaletele trenurilor, descrie gandul.info modul de funcţionare a reţelei naşilor.

Mai departe, la Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord, unde lucrau şi rude ale angajaţilor CFR Călători.

Mai exact, scrie sursa citată, capii reţelei – cei trei revizori din Bucureşti – „spălau” mita la chioşcurile deschise pe peroane pe numele copiilor şi soţiilor lor. Membrii reţelei veneau la aceste chioşcuri şi cumpărau produse la suprapreţ, „cu parolă”, folosind banii din şpăgi.

„Locaţiile unde să făcea tranzitul de bani pot fi şi acestea. Destinatarii finali ai banilor urmează să fie stabiliţi clar în cursul investigaţiilor. Posibil să fie şi rudele celor implicaţi, nu pot infirma„, a declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Braşov, procuror Alina Popescu.

Aproximativ 200 de persoane, printre care controlori şi şefi de tren, sunt vizate în ancheta privind fapte de corupţie, a declarat, joi, directorul CFR Călători, Ştefan Roşeanu.

Ştefan Roşeanu a spus că ancheta Parchetului vizează suspiciuni în cazul călătoriilor fără bilet, fiind desfăşurată la nivel naţional în cazul structurilor CFR Călători. Roşeanu a adăugat că, potrivit estimărilor, aproximativ 30 la sută din călătoriile la nivel naţional sunt fără bilet anual, iar compania pierde în acest fel 100-150 de milioane de lei anual din neîncasarea biletelor la casă.

Nouă angajaţi ai CFR Călători – Regionala Braşov au fost reţinuţi joi şi vor fi duşi la instanţă cu propunere de arestare preventivă. În paralel, audierile continuă la Parchetul din Braşov. În total, 200 de angajaţi ai CFR călători sunt anchetaţi.

În paralel cu ancheta judiciară, CFR va desfăşura propria anchetă ce ar putea duce la sancţiuni severe. „Vom aplica şi noi dispoziţiile interne. Se va ajunge până la suspendare, normal sau desfacerea contractelor de muncă”, a declarat Roşeanu.

Conform unor informaţii prezentate de România TV, şefii Corpului de Control din minister ştiau de practica endemică a luării de mită în trenuri, însă nu au fost luate măsuri disciplinare.