„În 2004, în momentul în care am candidat pentru Parlament, CNSAS a studiat arhivele şi a decis că nu am colaborat cu Securitatea. Decizia a fost menţinută şi în 2005”, aminteşte Dan Voiculescu.

Schimbarea poziţiei CNSAS a survenit în 2006. „În plin conflict politic cu Traian Băsescu, CNSAS a decis să se gândească mai bine şi a infirmat verdictele anterioare. Acest subiect a fost îndelung dezbătut şi este, de regulă, cunoscut. Mai puţin cunoscut este că decizia din 2006 a fost luată cu 3 voturi „pentru” colaborare, 3 voturi „împotrivă” şi 3 „abţineri”, în condiţiile în care, conform legii, o decizie se putea lua doar cu majoritatea celor prezenţi (majoritatea normală din 9 fiind 5, nicidecum 3). Dar nici acel 3 „pentru” nu a rămas valabil pentru că unul dintre acei 3, domnul Mircea Dinescu, a fost declarat incompatibil”, scrie Voiculescu.

Alte Articole

Carmen Harra a spus adevărul despre împăcarea dintre Anamaria ...

PSD, plan cu trei componente majore pentru a ține în frâu ...

Un patron nevăzător a tras sforile și a încasat milioane ...

Acesta acuză CNSAS că şi-a infirmat singur două decizii printr-o a treia adoptată în mod ilegal. „Concluzie: când te cerţi cu Traian Băsescu, au voie să voteze şi incompatibilii, iar deciziile de colaborare se pot lua chiar şi cu două voturi ‘pentru’ colaborare şi 3 voturi ‘îimpotriva’ colaborării”, susţine Voiculescu.

Curtea de Apel Bucureşti a respins, miercuri, cererea lui Dan Voiculescu de revizuire a deciziei privind colaborarea cu fosta Securitate. Instanţa a respins cererea lui Voiculescu considerând că aceasta este inadmisibilă.

Curtea de Apel Bucureşti a hotărât că decizia CNSAS este corectă, Dan Voiculescu a colaborat cu Securitatea sub numele de cod „Felix”. Hotărârea Curţii nu este definitivă, putând fi contestată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pe 7 august 2006, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii  a decis că Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate, numele conspirativ fiind „Felix”. Voculescu a contestat această soluţie la Curtea de Apel Bucureşti.

În 5 februarie 2010, tot Curtea de Apel Bucureşti a constatat că Dan Voiculescu a avut calitatea de colaborator al fostei Securităţi, iar acesta a contestat decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). La 10 martie 2011, instanţa supremă a decis irevocabil că Voiculescu a colaborat cu Securitatea, sub numele conspirativ „Felix”, iar ulterior, în 23 iunie 2011, un alt complet al aceleiaşi instanţe a respins ca nefondată contestaţia în anulare făcută de Voiculescu.

Potrivit deciziei CNSAS, omul de afaceri ar fi fost recrutat ca informator în februarie 1970 cu numele conspirativ Mircea, când a „relatat verbal despre contactele şi schimburile de pachete între sportivi români şi cei străini (cu prilejul campionatelor de box din 1969), despre schimbările de valută, etc.” şi apoi în Republica Socialistă Cehoslovacă, unde a însoţit ca translator echipele româneşti de hochei pe gheaţă.

Acelaşi document arată că Dan Voiculescu ar fi supravegheat şi ar fi dat informaţii despre mai mulţi cetăţeni străini, sportivi, rude sau parteneri de afaceri, iar în anul 1973 ar fi fost recrutat în reţeaua Directiva a III-a sub numele Felix.

Dan Voiculescu a fost, în perioada 1970-1982, şeful Departamentului Comerţ Exterior – Vitrocim, iar între 1982 şi 1992, general manager al Biroului Bucureşti şi coordonator al proiectelor Internationale – Crescent Commercial& Maritime Ltd. Cyprus.