„Opţiunea mea este să-i chem pe români la vot şi cel puţin în momentul de faţă PDL riscă să intre în coliziune directă cu mine şi să ne despărţim, dacă vor opta pentru neparticipare. N-au decât să nu participe ei, eu îi voi chema pe români la vot”, a spus Traian Băsescu.

RTV.NET vă prezintă cele mai importante declaraţii ale preşedintelui suspendat Traian Băsescu.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Cîrstoiu, întrebat dacă Ciolacu şi Ciucă i-au cerut să ...

– Niciun partid nu e în afara acestui portofoliu de penal. Asta a făcut imposibilă coabitarea. Dacă aş mai face un mandat probabil nu aş mai fi suspendat pentru justiţie. Vreau să înţelegeţi pentru mine nu mai există miza scaunului de la Cotroceni, eu nu mă mai bat pentru un scaun. Datorită modului cum au evoluat lucrurile între 3 şi 6 iulie, am o motivaţie serioasă să lupt pentru că miza este ţara. Am văzut toţi ce poate face o majoritate USL în patru zile.

– Avocatul Poporului, decapitarea conducerii statului, pentru că ei nu înţeleg să guverneze decât având toată puterea. Din păcate s-a confirmat ceea ce intuiam, că generaţia tânără din PSD este mult mai rea pentru ţară decât generaţia lui Ion Iliescu. Pentru mine obiectivul major a fost stabilitatea, de asta nu mi-am permis să mai încerc o desemnare de prim ministru independent şi încercând să-i pun în spate o majoritate care s-ar forma în spatele lui. De aceea am dat opoziţiei mandatul de prim ministru.

– Nici măcar cei din spatele lor, care au o mai mare experienţă politică, nu au reuşit să înţeleagă miza supremă care era stabilitatea politică.

– Foarte mulţi aţi criticat dictatura din timpul guvernării Emil Boc. Eu nu am văzut nicio încălcare a Constituţiei în acea perioadă. Impresia unei guvernări oarecum în forţă a fost generată de două realităţi combinate. Una a fost criza economică, a doua nevoia de a moderniza statul. S-au suprapus şi amândouă sunt întreprinderi dificile. Şi trecerea prin criză, care a însemnat austeritate, dar şi modernizarea statului este o altă acţiune care loveşte neplăcut în importante categorii sociale. Din păcate a trebuit să le facem simultan, pentru că statul român era profund neperformant şi încă mai este, chiar dacă mai puţin ca în trecut. Atunci a trebuit să ne asumăm răspunderea pe patru coduri pentru justiţie. Majoritatea parlamentară, Guvernul au trebuit să-şi asume răspunderea pe legea micii reforme, pe legea educaţiei, pe noul cod al muncii, care debolşeviza relaţiile de muncă în România şi crea o concurenţă pe piaţa forţei de muncă.

– Aş aduce un argument care să mă ajute să vă conving că nu se putea fără asumarea răspunderii. Am încercat să trecem prin Parlament Legea Educaţiei. După două luni am constatat că era amendată atât de puternic, încât se revenea practic la legea existentă. Imaginaţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă pe noua lege a pensiilor nu se asuma răspunderea, sau pe legea salarizării. Dar testul făcut cu Legea Educaţiei, după ce toate partidele semnaseră pactul pentru educaţie, ne-a convins că nu avem nicio şansă să modernizăm statul altfel decât prin asumarea răspunderii, procedură, de altfel, constituţională. Până acum nu prea a fost nevoie să fie amendate acele legi. Iată că în baza acestor legi Justiţia şi-a mărit viteza de a judeca. Mă uit acum la numărul de copii înscrişi la şcolile de meserii. 20.000 de copii au cerut să se înscrie la fostele licee industriale pe care le-a desfiinţat domnul Marga, pentru că spunea că nu au ce căuta inginerii în învăţământ. Efectele încep să apară şi nu e nevoie să modificăm legile, cel puţin deocamdată. Dacă reuşim să scăpăm cu ele nemodificate, măcar s-au făcut nişte paşi spre modernizarea statului.

– Pe procesul de reducere a personalului bugetar, au fost disponibilizaţi 210.000 de oameni din sectorul bugetar. Aţi auzit vreo activitate care nu se mai poate desfăşura? Că or mai fi nişte probleme în sectorul sanitar, dar aici este cu totul altceva, încă avem vreo 100.000 de paturi în plus faţă de ce trebuie să avem ca normă. Dar nu reforma sănătăţii, că acolo m-am împiedicat, acolo s-a rupt aţa şi a trebuit să fac pasul înapoi pentru că dacă ar fi trecut atunci în dezbatere publică şi pe urmă prin asumarea răspunderii, astăzi o aveam şi începeam să construim şi noul sistem de sănătate.

– Am vrut să vă dau această explicaţie, că a fost o voinţă politică extraordinară ca în paralel cu perioada grea de criză economică să ducem mare parte din procesul de reformare a statului. Mai sunt în opinia mea trei lucruri care trebuie făcute: noua lege a sănătăţii, care să absoarbă şi sectorul privat, noua lege a împărţirii administrative a României, nu mai putem sta casetaţi în 42 de judeţe pentru că nu putem cheltui banii pentru dezvoltare regională şi se fac numai proiecte mici dedicate fiecărui primar şi de aici toate ineficienţele, şi revizuirea Constituţiei nu numai în zona de număr de parlamentari şi Parlament unicameral, ci şi în multe alte zone de neclaritate, cum ar fi asta, că preşedintele nu are nicio protecţie dacă nu are o majoritate parlamentară. Pur şi simplu se face o execuţie sumară, ca aceea din 5 şi 6, îl cheamă pe preşedinte în Parlament, i se citeşte o listă de acuzaţii pentru declaraţii, nu pentru fapte cerute de Constituţie, somează Curtea Constituţională, iar la ora 17.00 suspendă preşedintele ales. Ştiţi ce face această Constituţie? Când preşedintele nu are majoritate, ori îl face sluga majorităţii, ori îl demite. Deci dacă preşedintele se duce la majoritate şi îi spune pe cine vreţi să vă pun procuror general, ca să ne înţelegem, sigur că ţi-l dă pe Bălan, pe care l-a prins DNA cu aranjamente cu Ponta.

– Este clar că statul român, datorită politicului, este un stat fragil din punct de vedere al democraţiei. Dar politicul ar putea să piardă pe 29. Eu fac acest pariu cu dumneavoastră şi cu majoritatea parlamentară: oricât ar fi de supăraţi românii pe mine, am convingerea că nu vor să meargă înapoi. Nu vor da girul acestei lovituri puternice date instituţiilor statului. Asta este credinţa mea.

– Este adevărat, am fost un politician care nu s-a construit pe partide şi autoritatea mea a venit întotdeauna în relaţia cu partidele pe baza unui nivel rezonabil de susţinere pe care până acum vreo lună nu-l aveam, dar astăzi văd că trec de 30 de procente, ceea ce nu-i cel mai rău lucru. Întotdeauna m-am bazat pe înţelepciunea colectivă. De multe ori, individual, n-o să găseşti ce ai vrea, dar înţelepciunea colectivă, cel puţin până acum, n-am constatat să fi ratat.

– După mine, este imposibil ca românii să nu înţeleagă că votul din 29 nu mai este un vot pentru Băsescu, votul din 29 poate arăta un lucru extraordinar: că poporul este mai democrat decât politicienii din Parlamentul României. Mie îmi ajung cei 8 ani, e suficient să stai pe scaunul ăla 8 ani. Românii vor înţelege cu certitudine că votul din 29 este un vot pentru democraţie, un vot împotriva totalitarismului şi a restauraţiei. Eu nu cred că românul nu înţelege că dacă astăzi i se întâmplă preşedintelui ce i s-a întâmplat, nu văd de ce mâine nu i s-ar întâmpla lui ceva rău dacă această majoritate are nevoie de ceva. Este clar ce au românii în faţă: o putere politică izolată în momentul de faţă, pe care nimeni nu o mai crede, şi opţiunea de a spune credem că Europa are dreptate.

– Pe 29 vom constata dacă opţiunea românilor este izolarea de Europa şi pentru o putere care a arătat deja că este predispusă la un soi de dictatură, la un puci politic, la o lovitură de stat sub aparentă legalitate.

– Opţiunea mea este să le cer românilor să vină la vot. Nu vreau să mă întorc la Cotroceni la „masa verde” şi nici cu 5 procente pentru şi 95 împotrivă, dacă nu se va valida referendumul. Eu cred că cei cărora le este frică de invalidarea referendumului prin prezenţă sunt în riscul de a face o eroare. Dacă vom reuşi să le transmitem românilor importanţa participării la acest referendum cred că putem miza pe o prezenţă care să valideze referendumul. Dar poziţia mea ca preşedinte ales suspendat este să-mi fac datoria faţă de români să-i chem să se exprime şi să le explic importanţa votului.