Băsescu: Raportul MCV, politizat. Românii au putut fi păcăliţi cu televizoarele, occidentalii nu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, că raportul MCV este corect, însă incorectă a fost reacţia celor mai importante instituţii ale statului român. Şeful statului a arătat că raportul a fost "profund politizat" şi că "românii au putut fi păcăliţi cu televizoarele, dar oficialii europeni nu". "Cine se amăgeşte cu ideea că propagandistic vom păcăli statele membre nu face decât să aibă o poziţie împotriva interesului naţional", a avertizat Băsescu.

03 feb. 2013, 09:10
Băsescu: Raportul MCV, politizat. Românii au putut fi păcăliţi cu televizoarele, occidentalii nu

Traian Băsescu a precizat că exprimă poziţia oficială a României faţă de raportul CE privind MCV, apreciind că documentul este „corect, bazat pe fapte, pe întâmplări şi pe acţiuni politice ale românilor cu funcţii de responsabilitate în stat„.

„De asemenea, raportul e o oglindă corectă a acţiunilor instituţiilor statului, de la 5 iulie (2012 – n.r.), data ultimului raport, şi până azi. (…) Raportul MCV este o oglindă, dar unora nu le place să se uite în această oglindă” „, a adăugat preşedintele.

Şeful statului a mai arătat că raportul MCV a fost „profund politizat, iar abordarea publică a fost de multe ori nesinceră”.

„Atrag atenţia asupra unui lucru: românii au putut fi păcăliţi de televizoare, dar occidentalii nu se uită la televizoarele noastre decât pentru monitorizare. Ei se uită la fapte, la acţiuni ale Guvernului, ale Parlamentului, ale preşedintelui, ale instituţiilor statului. Cine se amăgeşte cu ideea că propagandistic vom păcăli Comisia Europeană sau statele membre nu face decât să aibă o poziţie împotriva interesului naţional”, a spus Traian Băsescu.

Ulterior, şeful statului a spus din nou că a observat că raportul a fost profund politizat în abordări, „fiecare chel încercând să-şi pună mâna în cap, fie că a fost vorba de oameni politici, fie că a fost vorba de presă”.

„Cu uşurinţă îmi dau seama cât de departe sunt unele abordări de abordarea europeană, ceea ce înseamnă că avem o problemă de educaţie privind standardele UE”, a mai spus Traian Băsescu.

„Oricât s-ar strădui cineva – e adevărat, în mod incorect – să demonstreze că acest raport a fost făcut pe sub masă, cu influenţe din România este o copilărie şi va râde orice demnitar european când va constata o astfel de abordare”, a continuat preşedintele.

ROMÂNIATV.NET vă prezintă principalele declaraţii ale şefului statului:

– obiectivul acestei conferinte de presă este acela de a mă pronunţa pe raportul MCV. Nu aş fi făcut-o dacă la nivel oficial, reacţia ar fi fost corectă

– raportul a fost profund politizat

– cine se amăgeşte cu ideea că vom păcăli CE, nu face decât să aibă o poziţie împotriva interesului naţional

– azi exprim poziţia oficială a României legată de MCV

– raportul MCV este un raport corect, este o oglindă corectă a acţiunii instituţiilor statului

– ce avem de făcut: să luam in considerate, punctele de vedere exprimate în raport şi să acţionăm pentru eliminarea a ceea ce este considerat negativ, pentru că acestea sunt standardele UE, pe care noi ne-am angajat să le realizăm, să devină o constantă a vieţii noastre politice

– recunosc, am urmărit cu atenţie dezbaterea publică, şi raportul a fost profund politizat, fiecare chel încercând să îşi pună mâna în cap, fie că a fost vorba de politicieni sau presă

– în analiza raportului, ar trebui să înţelegem că nu poate fi citit singur. Dacă raportul MCV a devenit public pe 30 ianuarie, înainte de asta a mai existat raportul CE pentru Democraţie prin Drept, din 17 decembrie şi raportul OSCE, din 9 decembrie

– RAPORTUL ESTE TEMEINIC ŞI CORECT. Constat din lecturarea lui că are o abordare pozitivă faţă de instituţiile care face obiectul acestuia. Se constată progrese la CSM şi sunt relevate pozitive anchetele care vizează judecători şi procurori. Se relevă pozitiv activitatea ÎCCJ, unde se pune accent pe unificarea jurisprudenşei, pe selecţia noilor judecători pentru ÎCCJ. Este evidenţiată activitatea ANI, apreciată ca având o activitate într-un trend pozitiv.

– deşi, statul de drept a fost pus sub semnul întrebării în 2012, instituţiile de mai sus şi-au menţinut activitatea şi s-au îmbunătăţit-o. Activitatea lor nu a fost influenţată de turbulenţele politice.

– am văzut şi aprecieri că ne-am fi întors în perioada de preaderare. Nimeni nu poate spune că instituţiile au făcut paşi înapoi. A facut paşi înapoi politicul.

– partea NEGATIVĂ a MVC: este aparent o contradicţie să apreciezi pozitiv aceste instituţii, care ţin de statul de drept, şi să pui sub semnul întrebării funcţionarea statului de drept. Însă realităţile din 2012 nu au putut fi evitate. Şi mesajul pe care îl dă acest raport este „nu vă jucaţi cu statul de drept, dar reveniţi-vă în abordarea politicienilor”.

– aş încerca sa clarific, pentru că am văzut o dezbatere deviată de la sensul raportului, ce semnalează raportul cu privire la linsajului unor judecători. Raportul nu cere o lege a presei. Dimpotrivă, raportul subliniază necesitatea menţinerii libertăţii presei şi cere instituirea unor soluţii de sancţionare pentru cei care sunt în mod nedrept linşaţi, discreditaţi.

– raportul nu spune „puneţi botniţă presei”, dar spune faţă de libertatea presei, găsiţi o formulă, ca atunci când se fac excese şi sunt linşaţi magistraţi, discreditate instituţii, să existe o soluţie reparatorie.

– instituţia care reglementează audio-vizualul, CNA, ar trebui să facă o lege care să prevină linşajele mediatice. Nu vreau să intru în detaliile acestui subiect, însă pot spune că au fost oameni pentru care nu a existat nicio motivaţie ca să fie linşaţi. S-au organizat emisiuni la rând pentru a-i discredita.

– au fost 3 ministrii găsiţi incompatibili de ANI, dar au fost menţinuţi în Guvern. Cum să nu menţioneze CE acest lucru? UE ne cere ceva ce funţionează în toate statele europene. Politicienii trebuie să fie un exemplu. CE nu se leagă de aleşi. CE respectă votul electoratului, dar apoi când intri în Parlament sau Guvern şi esti pus sub semnul întrebării din punctul de vedere al integrităţii, trebuie să-ţi dai demisia.

– raportul arată că la nivelul politicienilor de la vârf, nu suntem în standardele europene.

– raportul mai este relativ critic cu privire la ezitările noastre de a pune în funcţiune codurile votate în 2010 şi 2011, considerând neserioasă amânarea intrării în vigoare a codurilor.

– un lucru important semnalat de raport este legat de numărul de procurori şi judecători. Este cunoscută abordarea care există în România, că există prea multe dosare pe procuror şi judecator. Trebuie făcută o redistribuire.

– legat de statul de drept, văd că a apărut un nou fenomen legat de supendarea preşedintelui. Vreau să spun că cei care vorbesc despre asta sunt ridicoli şi se penibilizează. Preşedintele României are un mandat şi în care condiţia este să obţină 50% din voturi , plus 1. Constituţia spune că mandatul este de cinci ani. Consider ridicole abordările acestor domni care vorbesc de suspendare.

– legat de raport: aprecierile sunt pozitive în ceea ce priveşte activitatea, dar se constată o lacună. Nimeni nu are evidenţă a ceea ce s-a recuperat din daunele produse ca urmare a deciziilor instanţelor. Este esenţial ca statul român să-şi creeze o instituţie eficientă de recuperare a daunelor.

– în raport, mai este o observaţie legată de eficientă în ceea ce priveşte constatarea unor nereguli în achiziţiile publice.

– instituţiile statului care ţin de justiţie, nu că nu au fost slăbite, dar s-au consolidat, arătând că nu sunt influenţate politic.

– avem 2 mari probleme de credibitate: numirea procurorilor şi reacţia faţă de cei pentru care se cere urmărirea penală de către procurori, fie că sunt în Guvern sau în Parlament.

– aş face o scrisoare oficială  către Bruxelles, care ar viza părţile negative semnalate din raport, care provin din clasa politică, în care să aratăm „uite, vrem să modificăm următoarele lucruri…”. Aş lua punctele de care vizează activitatea politicului şi aş transmite guvernelor statelor membre în care aş spune „aşa a fost, dar vom rezolva problema”.

– cred că noua Constituţie trebuie să facă statul mai funcţional, să ţină cont de referendumul din 2009, în care românii au votat pentru parlament unicameral şi să aibă în vedere principiile europene