„La ultimul Consiliu European s-a înregistrat un succes, nu este vorba de niciun eşec al Consiliului. Cred că este bine să înţelegem discuţiile de la Consiliu şi politicienii de la Bucureşti, dar şi românii pentru că viaţa noastră depinde mai mult decât credem de ce se va întâmpla în UE. Acolo au fost 27 de state care au rezolvat două dispute formidabile.

Prima a fost reducerea bugetului. Unele solicitau reducerea cu 50 de miliarde, altele cu 100 şi două state foarte puternice care solicitau reducerea cu 200 de miliarde de euro. În două zile, s-a ajuns la o cifră care nu e nici 50, nici 200, este 100. Bugetul este de 993 de miliarde de euro. Am terminat Consiliul cu o cifră clară.

Alte Articole

Florin Piersic a întrebat-o pe Carmen Harra câți ani va trăi: ...

EXCLUSIV Piedone, suspicios cu privire la ultimele sondaje care ...

EXCLUSIV Sebastian Burduja: „Dacă există un nume şi ...

Al doilea element asupra căruia s-a ajuns la un consens era cel legat de introducerea Tratatului fiscal în concluziile Consiliului şi parte din acel „six pack” care vizează stabilitatea economică. Aceste lucruri vor deveni un element care crează Comisiei obligaţia de a verifica parametrii economici ai tuturor celor 27 de ţări. Consiliul Uniunii, cel rezervat guvernelor, la propunerea CE, aplică sancţiuni statelor membre care nu respectă parametrii macroeconomici. Două categorii de sancţiuni: una pentru deficitul excesiv şi una despre dezechilibrul macroeconomic, cum ar fi deficitul de cont curent. În acest caz se pot aplica sancţiuni care vizează suspendarea fondurilor cu procente între 25 şi 50%. Dincolo de cifre şi rezolvarea disputelor dintre state, fiecare stat a avut priorităţile lui„, a spus Traian Băsescu.

Preşedintele Băsescu a mai spus că la Consiliu a primit mici înţepături de la colegii săi pe tema exercitării dreptului de veto.

„Toată lumea se aştepta să spun veto, mă întrebau dacă ne-am hotărât să ieşim din UE. Sigur, e o glumă, dar am primit mici înţepături cu veto-ul României, care e în primele trei state din punct de vedere al creşterii fondurilor„, a spus Băsescu.

Preşedintele a justificat intervenţia publică în legătură cu deciziile de la Consiliul European, prin impactul pe care acestea le au asupra fiecărui român. Băsescu l-a ironizat pe primul-ministru şi în ce priveşte capacitatea sa de îneţelegere a problematicii europene. „Asemenea lucruri care sunt neexplicate, vor rămâne în aer. Poate le va înţelege şi premierul, dacă va fi atent. La Consiliul European nu te duci cu bâta”, a afirmat preşedintele României.

Iată principalele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:

– Obiectivul nostru a fost să diminuăm presiunea pe bugetul de stat. În propunerea lui van Rompuy, cofinanţarea UE era la nivelul de 75%, iar pentru noi obiectivul era să fie de 85% şi a fost atins. În propunere, TVA nu era eligibil. Pentru noi, o povară de 24% era aproape insurmontabilă, iar bătălia noastră a fost ca TVA să fie plătibil din bani europeni. Această măsură obţinută şi creşterea cofinanţării înseamnă o salvare a cheltuielilor din bugetul de stat de 2,2 – 2,4 miliarde euro din bugetul naţional.

– Am avut şi un obiectiv parţial îndeplinit. Ne-am propus creşterea cofinanţării de la 2 la 6-7%. Am obţinut 4%, dar i-am spus lui van Rompuy că nu consider discuţia încheiată, măcar pe proiectele mari. Este bine să avem prefinanţări care să acopere obligaţiile ministerului la plata avansului.

– Plecând de la premisa că dorim să mai avem acord cu Fondul, am solicitat să existe un top-up, anume să se adauge 10% la finanţarea statelor UE care sunt în acord cu FMI pentru reforme structurale. Dacă vom avea acord cu Fondul, vom beneficia de cofinanţare de 95%, nu de 85%.

– Am solicitat o flexibilizare a fondurilor în agricultură. Noi am cerut dreptul statului beneficiar să poată muta 15% de la un pilon pe altul, adică de la dezvoltare rurală la plăţi directe în agricultură sau la plăţi pentru animale. Din punct de vedere al banilor pentru agricultură, dacă la dezvoltare rurală se menţine bugetul existent, la plăţi directe sumele alocate României cresc la 10,8 miliarde, cu 5,5 miliarde ceea ce permite o creştere de la 112 euro la 180 euro pe hectar în 2016.

– Obiectivul nostru este să începem procesul de convergenţă propus de comisarul Cioloş. Este clar că nu va accepta programul de convergenţă pe 4 ani, dar se va accepta unul pe 6 ani, din 2015 în 2020. Acestea sunt lucruri certe, nu se vor mai relua în negociere.

– Toată lumea se aştepta să spun veto, mă întrebau dacă ne-am hotărât să ieşim din UE. Sigur, e o glumă, dar am primit mici înţepături cu veto-ul României, care e în primele 3 state din punct de vedere al creşterii fondurilor.

– În România va trebui să dăm o soluţie pentru proprietarii care nu au fost despăgubiţi. Până în iunie trebuie să prezentăm o lege la CEDO. Se vorbeşte despre o cifră de 17 miliarde de euro în 10 ani. Va fi rolul Parlamentului şi al Guvernului nivelul despăgubirilor, dar de la anul România trebuie să înceapă să plătească.

– O a doua cheltuială este legată de plata medicamentelor. Din luna martie, suntem obligaţi să achităm facturile la medicamente în 60 de zile, pe baza unei directive europene. Aceşti doi factori vor duce la o reducere masivă a capacităţii noastre de cofinanţare.

-Asemenea lucruri care sunt neexplicate, vor rămâne în aer. Poate le va înţelege şi premierul, dacă va fi atent. La Consiliu nu te duci cu bâta.

-Mechel a închis două combinate şi  va suspenda producţia în alte 3. Dl. Ponta, care era şef al Corpului de Control când au fost privatizate, trebuie să se uite în contracte să vadă dacă mai e ceva de făcut. Dacă nu, să caute soluţii pentru locuri de muncă.

– La Ford, se reduce producţia. Aici cel puţin Ford a găsit momentan soluţii. Aş da totuşi atenţie la problema Ford şi aş vrea să văd soluţii în dezvbaterile dintre politicieni. Nu mai aduc aminte de Oltchim, dar aş vrea să-i văd în dezbateri serioase pe oamenii ăştia, să nu mai mintă. Cum pot să spun că au 20% grad de absorbţie, când ai doar 9%? Gradul de absorbţie se măsoară după plăţile făcute de UE, nu după facturi iluzorii de prin diverse sertare.

– Totul are o limită în tratamentul pe care îl accept de la mincinoşi. Am văzut interviuri în care domnul prim-ministru vorbeşte de lecţia învăţată în vară şi cum doreşte coabitarea. Cei cărora le-a dat interviul au primit şi declaraţiile de aici. Nu poţi să-l utilizezi pe preşedinte pe afişe, în campanii virale murdare, nu poţi să spui una în ţară şi alta în străinătate. Doar Ceauşescu a încercat să păcălească lumea democratică, acum văd că a venit şi Ponta. Nu-i poate minţi pe cei care privesc la România şi care sunt interesaţi în dezvoltarea ei democratică.

–Fac un apel în mod deosebit la liderii USL să înceteze atacurile la instituţiile statului. Zilele trecute au fost atacate şi CSM şi ANI. Nu sunt instituţii perfecte, dar au misiunea lor, iar când este atacat CSM, este un atac la adresa unei alte puteri în stat. Mai degrabă primul-ministru aprecia prestaţia celor doi procurori decât să acuze CSM de organizarea unui spectacol. CSM a fost transparent. Nu văd de ce trebuie să ataci o instituţie transparentă.

– Îi văd pe politicieni vorbind vesel de modificarea Constituţiei. Nu văd pe niciunul spunând că, printre cele modificate, vor fi şi cele legate de referendumul din 2009 care cerea în mod expres o singură Cameră şi 300 de politicieni. Parlamentul are 471 de membri, după alegeri numărul de parlamentari va ajunge la peste 500. Cum se justifică apărătorii poporului în respectarea unui referendum valid, nu ca cel din vară Aş face un apel la clasa politică să abordeze lucrurile importante pentru România.

– În mult hulita Lege a pensiilor există obligativitatea indexării pensiilor din 2013. În aceste dezbateri din campanie, nu am văzut decât abordări superficiale, cele mai multe mincinoase.

-Mai sunt două săptămâni de dezbateri şi să nu-şi imagineze cineva că se pot numi guverne pe poveşti. Este un avertisment foarte serios către partide. Deocamdată nu am văzut un buget pe 2013 care să justifice guvernarea.

-O spun pentru ultima dată: Încetaţi să mă implicaţi în campanie pentru că mă obligaţi să vă răspund.

-Nu vreau să văd un buget în detalii, dar vreau să văd cum sunt aranjate cheltuielile şi care este susţinerea lor.

-Dl. Ponta e ocupat cu campania. Eu cu România. Fiecare cu preocupările lui.

-Totul are o limită. Mă va obliga să răspund. A, considerat că nu trebuie să răspund tuturor atacurilor murdare făcute de cei din USL la adresa mea. Acum în campanie, neducându-i capul să prezinte românilor ce vor ei să facă cu ţara, o ţin cu un atac continuu la adresa lui Traian Băsescu.

-Avizul CSM este consultativ, eu încă nu am fost sesizat de ministrul Justiţiei. Eu doar am remarcat atacul lui Ponta la adresa CSM, iar ca şef al statului sunt obligat să apăr instituţiile statului.

-Întrebaţi-i pe cei care au privatizat Petrom, când Ponta era şef al Corpului de Control, şi după ce vă răspund ce condiţii au pus la privatizare, vă pot da şi eu un răspuns. CE îşi face treaba, dar acum nu există condiţii tehnice ca România să poată exporta gaz.

-Voi vrea să ştiu ce obiective are şi cum le realizează. Cine spune ‘noi partidul stabilim, iar dacă preşedintele nu se execută îl suspendăm’ este cel puţin iresponsabil. Responsabilitatea desemnării unui premier este majoră. Nu poţi desemna un premier care nu are soluţii pentru ţară.

-Înţeleg că dl Antonescu a dat al 8.763-lea avertisment după care a căzut pe spate şi a adormit. Efort mare!

-Românii au suportat măsurile grele de austeritate: tăieri de salarii, impozitare suplimentare la anumite pensii, salariaţi din sectorul public care au părăsit serviciul, creşterea TVA. Aceste măsuri ne-au permis să nu fim ca în Grecia, să stăm cu sufletul la gură ca să vedem cine ne plăteşte pensiile luna următoare.

-Pierderea de voturi a fost a PDL-ului. Sunt momente în care un preşedinte sau un guvern au lucruri mai scumpe decât votul. Niciun român nu a meritat aceste măsuri de austeritate, dar nu am avut soluţie. Sunt mulţumit că nu am fost în situaţia umilitoare de a aştepta bani de afară pentru a plăti salariile.

-Nu trebuie să scape nicio instituţie a statului, toate trebuie atacate, iar ministrul Apărării asta face.

-O asemenea expresie nu putea veni decât de la moş Teacă. Strategia de apărare stă în Parlament de doi ani şi nimeni nu a dezbătut-o dar, sigur, moş Teacă e moş Teacă.