Soarta dureroasă a câinilor din adăposturile din România, în atenţia jurnaliştilor britanici

O jurnalistă britanică de la cotidianul The Daily Mail, alături de trei membre ale unei asociaţii britanice de protecţia animalelor, au vizitat adăposturile de câini din România. Aici, ele au găsit numai durere.

28 apr. 2013, 08:13
Soarta dureroasă a câinilor din adăposturile din România, în atenţia jurnaliştilor britanici

„Mirosul este aproape de nedescris, afectează nările precum acidul. Zgomotul este asurzitor. O mulţime de nasuri negre se sprijină pe sârmă. Nu există pătuţuri pe podeaua de ciment. Îmi aduc aminte de filmul Midnight Express, având în vedere că este atât de întuneric, de rece şi de nedrept”, scrie jurnalista de la The Daily Mail într-un articol publicat sâmbătă, în ediţia online.

„Până la opt câini sunt în fiecare cuşcă – labradori, chihuahua, alsacieni, metişi – şi observ un câine mic şi gri, evident bătrân, care stă foarte, foarte nemişcat. Stă întins în apa rece şi are o rană proaspătă de la sterilizare. La vârsta lui!”, mai scrie Liz Jones.

„Îl chem pe veterinarul de la acest adăpost de stat din Craiova. Este un om imens, cunoscut local drept Măcelarul, care încearcă să evite să fie fotografiat şi care întoarce spatele de fiecare dată când încercăm să îi pozăm haina albă pătată de sânge. Ridică câinele mic şi gri, care cred că este orb din cauza cataractei, de un picior şi îl cară ca pe un cadavru. Mi-e foarte teamă că o să îl omoare, aşa că mă duc după el într-o cameră şi mai întunecată. Căţeluşa este aruncată într-o cuşcaă unde se prăbuşeşte, singură, murdară şi umilită, fără un loc de odihnă, apă sau mâncare. Le-am spus celorlalte trei femei din Marea Britanie cu care am venit aici – cei trei fondatori ai asociaţiei K-9 Angels – că nu putem lăsa acest căţel mic şi gri să aibă această soartă. Deschid cuşca şi o iau de acolo, o înfăşor într-o haină şi mă gândesc că putem să o furăm de acolo.

Încerc să o încălzesc pe căţeluşa pe care am şi numit-o Hilda, în timp ce translatorul nostru, Mădălina Nanu, vorbeşte cu managerul adăpostului pentru eliberarea câinelui ales”, mai scris jurnalista britanică într-un articol impresionant.

Liz Jones spune că Mădălina îi spune că nu crede că România merită să fie un membru al Uniunii Europene. „Este atât de multă corupţie aici. Felul în care tratăm animalele este medieval. Sunt lovite în stradă cu pietre, oamenii abandonează pui, câinii sunt bătuţi. Mi-e ruşine„, spune tânăra româncă.

„Are dreptate: pe trecerea de pietoni, o căţeluşă gestată traversează strada, iar o maşină încearcă în mod intenţionat să o lovească. am întâlnit un un labrador negru, Blackie – găzduit temporar la cineva până când va putea fi adoptat în Marea Britanie – care a fost salvat după ce a fost bătut cu un drug de fier pe stradă. Este atât de traumatizată, nu mai poate să latre”, scrie jurnalista.

Revenind la căţeluşa Hilda, Liz Jones a aflat că Măcelarul, adică Dr. Avram, este plătit cu 4 euro pentru fiecare câine, aşa că operează cât de mulţi poate într-o zi, pentru a face mai mulţi bani – câteodată foloseşte sârmă murdară pentru a închide tăietura, nu le dă antibiotice câinilor şi nici măcare nu coase cum trebuie. De aceea şi Hilda, un câine bătrân, de 12 ani, aproape de moarte, a fost sterilizat, deşi nu era nevoie.

Aceasta este doar una din poveştile dureroase despre adăposturile de câini oribile din România, pe care jurnalista le-a împărtăşit cu publicul britanic.

„Nu putem aduce în Marea Britanie toţi câinii din România. Trebuie să forţăm România să iasă din evul mediu cu o nouă legislaţie care apără drepturile animalelor. Dacă românii îşi doresc să se alăture Europei cu adevărat, trebuie să vadă lumina. Şi să scoată acei câini din întuneric„, încheie Liz Jones.

În afară de Hilda, ea şi cu celelalte voluntare britanice au mai salvat alţi trei câini din adăposturile române, pe care îi oferă spre adopţie în Marea Britanie.