Situaţia financiară a românilor influenţează numărul accidentelor de circulaţie

Un studiu realizat de Institutul pentru Prevenirea Criminalităţii relevă faptul că numărul accidentelor de circulaţie din România se schimbă în funcţie de situaţia economică a ţării, cel actual, din plină criză economică, indicând peste 9.000 de accidente, la fel ca la începutul anilor '90.

RomaniaTV.net
20 nov. 2012, 17:40
Situaţia financiară a românilor influenţează numărul accidentelor de circulaţie

Potrivit acestui studiu, în 1990, când numărul maşinilor din România era de maxim două milioane, la nivel naţional au fost înregistrate 9.700 de accidente rutiere, care s-au soldat cu moartea a 3.782 de persoane. După 21 de ani, când cifra automobilelor înmatriculate la nivel naţional a atins cifra de 5,5 milioane, numărul de accidente s-a meţinut aproximativ acelaşi, 9.200, însă numărul morţilor a fost de 2.018 persoane, mai mic cu 1.764 de victime.

În acest sens, poliţiştii au explicat faptul că scăderea numărului de morţi se datorează, în mare parte, de creşterea nivelului de siguranţă oferit, prin construcţie, de autovehicule, odată cu modernizarea acestora.

Studiul demonstrează că dinamica accidentelor rutiere se schimbă şi în funcţie de situaţia economică a ţării. Astfel, în perioada 1990 – 2003, numărul accidentelor rutiere a scăzut de la 9.700 până la 6.689, adică a înregistrat o scădere de 31 la sută. Din 2003 şi până în 2008, când România a cunoscut o creştere economică bruscă, s-au înregistrat cu 59,1 la sută mai multe accidente, care au crescut de la 6.689 la 10.645.

Ulterior, din anul 2008, când criza financiară a început să se facă simţită şi în România, numărul de accidente a scăzut brusc, cu 12,7 la sută, de la 10.645 până la 9.290. GRSP România (Parteneriatul Român de Siguranţă Rutieră) a organizat, marţi, 20 noiembrie, la Radisson Blu din Bucureşti, un workshop pentru jurnalişti pe tema siguranţei rutiere, în care au fost expuse, între altele, date statistice şi studii de caz.

Tema siguranţei rutiere a fost abordată din mai multe perspective: umanitară, instituţională, a sănătăţii publice, cât şi din cea de business.