Românii protestează împotriva exploatării gazelor de şist: La ce pericol ne supunem

Pe data de 4 aprilie, în peste 20 de oraşe din ţară, au loc mai multe proteste şi manifestaţii împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. George Epurescu, preşedintele asociaţiei România Fără Ei şi coordonatorul evenimentelor, a explicat pentru RTV.NET care sunt pericolele unei astfel de exploatări.

04 apr. 2013, 07:22
Românii protestează împotriva exploatării gazelor de şist: La ce pericol ne supunem
Protestele se vor desfăşura în Bucureşti – în Piaţa Universităţii, zona statuilor – începând cu ora 17:30, Bârlad, Alba Iulia, Arad, Sibiu, Brasov, Târgu Neamț, Mangalia, 2 Mai, Călărași, Piatra Neamt, Slatina, Galați, Timișoara, Oradea, Iași, Buzau, Costinesti, Buziaş, Cluj Napoca, Vaslui, Suceava, Craiova şi Codlea, printre alte oraşe. Acţiunile sunt organizate cu implicarea a peste 80 de ONG-uri – Coaliţia pentru Mediu, Asociaţia România Fără Ei, Asociaţia România Vie şi alte ONG-uri locale.
Protestatarii cer anularea hotărârilor de guvern prin care s-au aprobat în mod ilegal acordurile de explorare, dezvoltare şi exploatare emise pentru mai multe companii, printre care Chevron, East West Petroleum şi Clara Petroleum, în Dobrogea, Vaslui, respectiv judeţele Bihor, Arad şi Timiş. Ei cer interzicerea prin lege a metodei fracturării hidraulice şi realizarea studiului de impact şi asupra mediului. În fiecare oraş se vor depune petiţii la Prefecturi, ca procedură prealabilă pentru anularea hotărârilor de Guvern.
 
ONG-urile transmit că se opun ingerinţei din partea corporaţiilor în scrierea legislaţiei româneşti, în dauna interesului cetăţeanului. „Denunţăm corupţia la nivel înalt care serveşte interese anti-cetăţeneşti. Luptăm pentru dreptul la un mediu sănătos, pentru dreptul la viaţă şi sănătate, pentru dreptul la o corectă informare a cetăţenilor”, transmit asociaţiile.
 
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) spune că nicio companie din România nu are, deocamdată, licenţă de explorare a gazelor de şist, însă licenţa ar putea fi acordată dacă Guvernul decide exploatarea acestor resurse este benefică pentru România, potrivit economica.net.
 
Protestăm împotriva fracturării hidraulice ca metodă de explorare şi exploatare a gazelor de şist, nu a gazului în sine. Dorim anularea HG-urilor care au aprobat concesionările pe ascuns şi interzicerea fracturării hidraulice în explorarea/exploatarea gazelor de şist. Dorim să obţinem revenirea în legalitate şi constituţionalitate cu HG-urile emise pe ascuns. Dorim dialog şi infomarea reală a cetăţenilor”, a declarat George Epurescu pentru ROMÂNIATV.NET.

Coordonatorul protestelor spune, în legătură cu declaraţia recentă a premierului Victor Ponta că este în favoarea exploatării gazelor de şist, că schimbările sale de abordare arată că interesele străine dictează guvernarea.

„Ponta minte cum respiră. Spune că vrea independenţă, dar o exploatare de gaz durează 5-10 ani şi se termină, iar independenţa înseamnă să nu depinzi de nimeni pe termen nelimitat. Discuţiile despre independenţa lui Ponta vor creşte pe viitor şi mai mult preţul gazului rusesc. La fel de minciună este fi faptul că explorarea nu înseamnă tot fracturare hidraulică. Înseamnă. Pe foraj vertical numai nu şi pe forajul orizontal. Schimbările de abordare ale lui Ponta arată că interese străine dictează guvernarea, el fiind o marionetă”, acuză George Epurescu.

Care sunt dezavantajele exploatării gazelor de şist prin fracţionarea hidraulică

Potrivit lui George Epurescu, fracţionarea hidraulică, „metodă declarată ca al doilea factor de poluare cu gaze cu efect de seră din SUA, aduce cu ea: poluarea aerului (7% din gazul extras se pierde în aer), a apei potabile (60% din puţurile americane au poluat pânza freatică la explorare şi apoi şi la exploatare), a solului (50% din chimicalele introduse rămân în sol şi sub acţiunea forţei gravitaţionale în câteva zeci de ani ajung la suprafaţă – nu există studiu clar încă să ştim cât durează, dar e o lege a fizicii care spune asta). Urmările sunt catastrofale întrucât chimicalele din lichidul de fracturare sunt extrem de greu, dacă nu imposibil de neutralizat – ajungem într-o situaţie similară cu cazul deşeurilor nucleare), apa, aerul, solul sunt otrăvite şi agricultură va dispărea, turismul la fel. Aici discuţia poate continua”, explică coordonatorul.

Primăria Bucureşti nu a vrut să autorizeze protestul

„În conformitate cu prevederile constituţiei drepturile şi libertăţile fundamentale sunt garantate şi nu pot fi restrânse decât pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor. Legea 60/1991 republicată prevede faptul că Primarul prin Decizie motivată în urmă avizului Comisiei primăriei poate interzice o adunare. Primarul Oprescu nu a interzis adunarea, ea se desfăşoară conform notificării. Înştiinţările au plecat spre Jandarmerie, Poliţia Capitalei, MAI conform art. 12 din legea 60/1991. Există o tentativă de împiedicare a desfăşurării în Bucuresti ca şi în Bârlad, Vaslui, Tecuci a acestor adunări, dar aici avem de-a face cu o notă succintă trimisă de Secretarul Primăriei Generale, Toma Tudor, prin care ne spune că primarul general nu ar fi aprobat. Nu ştim ce nu a aprobat întrucât nu am depus nici o cerere la Primărie. Notificarea se supune avizării comisiei unde trebuia să fim invitaţi”, explică George Epurescu pentru ROMÂNIATV.NET. Acesta a precizat că împotriva secretarului vor depune o plângere penală pentru abuz în serviciu.

 

Gazele de şist sunt gaze naturale cuprinse în interiorul unor roci dure numite ”de şist”, impermeabile, şi care se află la o adâncime mai mare decât gazul convenţional ( 3 – 5 Km ). Ele sunt exploatate prin metoda denumită fracturare hidraulică, care constă în efectuarea unui foraj de mare adâncime – pana la 5 Km – până în stratul alcătuit din roci de şist, întai vertical, apoi orizontal. Apoi, încărcături de exploziv provoacă găuri în coloana sondei, pentru a ajunge la roca din jur, după care se injectează cantităţi uriaşe de apă, nisip şi aditivi chimici care fărâmiţează rocile şi provoacă distanţarea acestora. Imediat ce roca a fost fracturată, se introduce un agent de susţinere, care împiedică fisurile să se închidă, timp în care presiunea internă a rocii împinge lichidele injectate împreună cu gazul, la suprafaţă. Aici, gazele de şist sunt captate în instalaţii, iar lichidele revenite la suprafaţă sunt depozitate în rezervoare speciale pentru epurare şi reintroducere în circuit. În cifre, metoda o singură fracturare necesita 20.000 metri ³ de apă, plus 1.800 tone de nisip şi 100 tone aditivi chimici”, explică George Epurescu pe pagina sa de Facebook.