ROMÂNIA MISTICĂ. Balta Vrăjitoarelor, din pădurea Boldu-Creţeasca, o poartă către altă lume

Oriunde mergi în România vei descoperi o mulţime de legende şi de locuri pline de mister. Născociri sau nu, miturile se transmit de la o generaţie la alta şi sunt mereu la fel de interesante. RTV.NET vă propune un serial în care vă prezintă cele mai bizare locuri din România şi poveştile lor.

03 nov. 2012, 19:12
ROMÂNIA MISTICĂ. Balta Vrăjitoarelor, din pădurea Boldu-Creţeasca, o poartă către altă lume

La marginea Bucureştiului, către Ştefăneşti, se află o pădure plină de enigme, rămăşiţă a Codrului Vlăsiei. Pădurea Boldu-Creţeasca este înconjurată de legende stranii, iar în inima ei ascunde o baltă de câţiva zeci de metri pătraţi devenită loc de pelerinaj al vrăjitoarelor. Aici, în câteva nopţi din an, vrăjitoarele se adună şi fac diverse ritualuri şi farmece, iar oamenii de prin partea locului spun că este un loc blestemat.

CITEŞTE ŞI: Pădurea Baciu, Triunghiul Bermudelor din România FOTO&VIDEO

În jurul Bălţii Vrăjitoarelor se învârt mai multe legende populare. Ba că animalele care pasc în zonă rămân sterpe, ba că aici veneau cu zecile femeile care voiau să scape de o sarcină nedorită, ba că în zonă s-ar învârti încă spiritul lui Vlad Ţepeş, domnitor al Ţării Româneşti ucis aici în 1476.

A nins în plină vară

După decembrie 1989, în zonă a funcţionat Baza de echitaţie şi cascadorie Dracula. La mijlocul anilor ’90, în timpul unor filmări participanţii s-au trezit că, deşi erau în miezul verii, a început să ningă cu fulgi mari şi jucăuşi. Şi mai ciudat, fenomenul s-a petrecut o o suprafaţă de câţiva metri pătraţi şi imediat după ce o femeie din echipa de cascadori s-a amuzat teribil încercând să pună un coif pe capul unui manechin care îl întruchipa pe Vlad Ţepeş.

Fenomenul, despre care unii spun că ar fi fost unul de tip poltergeist, a fost chiar filmat la vremea respectivă de un membru al echipei de filmare, iar imaginile au fost prezentate la posturile de televiziune.

CITEŞTE ŞI: ROMÂNIA MISTICĂ. Descoperă blestemul mireselor moarte

Pe de altă parte, caii de la bază aveau un comportament bizar când ajungeau la Balta Vrăjitoarelor. Ei deveneau dintr-o dată agitaţi, nechezau speriaţi şi refuzau să mai înainteze, povestesc oamenii.

În vara lui 2009 se spune că un ponei a dispărut fără urmă în apele bălţii. Dus în pădure de o tânără cascadoare, animalul a devenit foarte agitat în preajma bălţii. Femeia i-a dat jos şaua şi frâul, în speranţa că se va întoarce singur la grajduri, aşa cum fusese antrenat. Contrar aşteptărilor, căluţul s-a repezit însă în apele bălţii, unde a început să se tăvălească, aşa cum se spune în tradiţia populară că se întâmplă într-un loc malefic. Tânăra a fugit înapoi la bază pentru a chema ajutoare, dar la întoarcere poneiul nu mai era nicăieri, de parcă l-ar fi înghiţit pământul.

Balta Vrăjitoarelor, antidotul pentru o sarcină nedorită

Oamenii de prin partea locului îşi amintesc că, pe vremea comunismului, o mulţime de femei însărcinate veneau la Balta Vrăjitoarelor pentru a scăpa „fără probleme” de copii. Fie vară, fie iarnă, ele petreceau mai multe ore la baltă, în care se băgau cu picioarele goale. În mod inexplicabil, li se făcea apoi rău şi avortau spontan. Majoritatea ajungeau la spital, dar unele chiar au murit din cauza complicaţiilor.

CITEŞTE ŞI: Povestea uriaşilor, între mit popular şi secret de stat

Nimeni nu îşi explică fenomenul care le făcea pe toate acele femei să piardă sarcinile, dar ceva similar se întâmplă şi cu animalele care ajungeau să pască în zona bălţii. Oile şi caprele rămâneau sterpe, iar păsările de curte nu au mai făcut niciun ou dacă scăpau până în acea parte a pădurii.

Altarul vrăjitoarelor sau poartă către altă lume

Balta Vrăjitoarelor a căpătat acest nume deoarece, atrase de energiile din acest loc mistic, vrăjitoarele se strâng aici an de an, în nopţile de Sânziene, Sfântul Gheorghe şi Sfântul Andrei, pentru a practica tot felul de ritualuri magice.

CITEŞTE ŞI: Ielele, făpturi răpitoare sau genii malefice

Un banal ochi de apă cu diametrul de câţiva metri, lacul din mijlocul pădurii este, se spune, înconjurat de forţe nepământene. Astfel, a devenit un loc transmis din generaţie în generaţie între vrăjitoarele care vin aici pentru a face şi desface vrăji şi blesteme.

Balta pare a fi o poartă către o altă lume, pentru că, deşi nu este mai adâncă de 1,5 metri, orice arunci în apă dispare pentru totdeauna. Se spune că oamenii au aruncat o dată în apă un bolovan greu de 20 de kilograme, care a fost „înghiţit” complet în doar două săptămâni.

Apoi, în 1977, după cutremurul din 4 martie, care a curmat o mulţime de vieţi, în Balta Vrăjitoarelor au fost aruncate mai multe basculante de moloz colectat de la clădirile dărâmate. Şi, la fel, toate rămăşiţele au dispărut în scurt timp fără urmă, ca şi cum nu ar fi exisat vreodată.

CITEŞTE ŞI: Tainele Bărăganului: blestemul comorilor şi pădurea Călugăreasca FOTO