Potrivit documentului, „riscul de catastrofe naturale al oricărei țări depinde inclusiv de condițiile economice, sociale și instituționale ale societății sale”. Raportul ierarhizează 173 de state în funcție de indicatori privind susceptibilitatea structurală, capacitatea de gestionare a unei catastrofe naturale și expunerea la hazarde naturale.   

România ocupă locul 82 din 173 în clasamentul realizat de institut, unde locul 1 prezintă cel mai mare risc. Ţara noastră are o capacitate redusă de gestionare a dezastrelor naturale, precum şi de adaptare în urma lor. Prost stăm şi la indicatorul susceptabilitate structurală, unde România şi Moldova o duc cel mai rău din Europa, potrivit raportului, întrucât aici nu toată lumea are acces la apă curată şi salubrizare. De asemenea, performanţa economică a celor două ţări, măsurată în funcţie de PIB per capita, este slabă faţă de restul Europei, în Moldova PIB-ul per capita fiind de 3.110 dolari pe an şi în România de 14.287 dolari pe an, în comparaţie cu PIB per capita din Germania – de 37.260 de dolari pe an.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

Riscurile la care este expusă România sunt cutremurele, inundaţiile, furtunile şi seceta.

România este mai expusă riscurilor decât Republica Moldova (108), Botswana (109) și Bulgaria (118). România, de altfel, se află pe locul 4 în Europa ca risc de dezastre naturale, fiind depăşită doar de Albania (38), Serbia (66) şi Grecia (72). În  Europa, Islanda este ţara cea mai sigură din puctul de vedere al dezastrelor naturale, în ciuda numeroşilor săi vulcani.

Qatar este statul cu cel mai scăzut risc de dezastre naturale din întreaga lume, ocupând poziția 173 în clasament. Raportul a desemnat Vanuatu ca fiind țara cu cel mai mare risc de dezastre naturale. Micul stat insular din Oceanul Pacific este lovit frecvent de ciclonuri și este extrem de vulnerabil față de efectele schimbărilor climatice.

Efectele schimbărilor climatice pe teritoriul României sunt din ce în ce mai evidente, prin prezența unor fenomene ce afectează siguranța populației și economia națională: secetă extremă, inundaţii, incendii, alunecările de teren, arată asociaţia de protecţia mediului Terra Mileniul III.

„Modificările climatice legate de tendinţele globale de încălzire generează noi incertitudini referitoare la magnitudinea şi frecvenţa unor hazarde. În ultimii 20 de ani am asistat la tot mai multe precipitaţii sub formă torenţială şi la perioade secetoase tot mai îndelungate. Neaplicarea adevcată a legislaţiei specifice, a determinat o înrăutăţire a condiţiilor de mediu prin despăduriri necontrolate, distrugeri ale perdelelor forestiere şi ale sistemelor de irigaţii din câmpie şi o accentuare a impactului hazardelor naturale asupra societăţii„, arată fundaţia.

România a resimțit acut anul acesta efectele distrugătoare ale incendiilor și secetei. Sute de hectare de pășune și de fond forestier au fost înghițite de flăcări, provocate în majoritatea cazurilor de temperaturile ridicate, mai atrage atenţia Terra Mileniul III.  

Suprafețe întregi de culturi au fost calamitate în mai multe județe din cauza fenomenului de secetă. Pierderile înregistrate la producția de cereale din România se ridică la 2,5-3 miliarde de euro, potrivit Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Acest lucru se traduce prin creșterea prețurilor la alimente și creșterea importurilor. De asemenea, au fost alocate sume imense de la bugetul de stat pentru acordarea de plăți compensatorii fermierilor afectați de pierderea recoltelor.

”Performanţa instituţiilor este decisivă, atunci când comunităţile sunt lovite de dezastre naturale. România s-a confruntat, din păcate, cu foarte multe astfel de situaţii în ultimii ani. Mecanismele de reacţie, la nivel guvernamental şi local, trebuie să devină tot mai eficiente. Dar, în acelaşi timp, noi ne propunem să concentrăm mult mai multe eforturi către acţiunile de prevenire şi limitare a efectelor acestor dezastre. Ne luptăm să găsim finanţare pentru cât mai multe lucrări (precum perdele forestiere, canale de irigaţie, împăduriri ale terenurilor degradate) pentru o mai bună protejare a comunităţilor de efectele inundaţiilor, viscolelor, secetei, alunecărilor de teren. În acelaşi timp, nu ignorăm nici elaborarea unor programe concrete de instruire și participare directă a populației la prevenirea și înlăturarea efectelor distructive ale acestora”, a declarat ministrul Mediului și Pădurilor, Rovana Plumb.

Click pentru a mări imaginile