„Renunţarea la acest proiect va demobiliza până la dispariţie industria nucleară orizontală românească, iar o serie de cheltuieli deja efectuate reprezentând circa un miliard de euro, nu vor mai fi valorificate”, se arată în studiu.

Sursa citată estimează la 1,6-1,8 miliarde de euro bunurile şi serviciile care pot fi contractate, dacă proiectul va fi finalizat, în caz contrar urmând să fie afectată semnificativ şi siguranţa sistemului energetic.

Alte Articole

Este vestea momentului despre marele maestru: Medicii au explicat ...

Fără pizza, gogoşi, sucuri şi cafea pe o rază de 500 m lângă ...

Preţurile apartamentelor din Cluj au ajuns, din nou, subiect ...

De asemenea, bugetul de stat ar pierde anual 12,5 milioane de euro, sumă aferentă celor 16.000 de locuri de muncă necesare pentru acest proiect.

Investiţia pentru cele nouă reactoare este evaluată la 6,4 miliarde de euro.

Guvernul încearcă să resusciteze investiţia, după ce, în urma unor decizii care au afectat structura acţionariatului companiei de proiect, mai mult de jumătate dintre investitori au renunţat la proiect, în 2010.

Centrala de la Cernavodă, administrată de compania de stat Nuclearelectrica, funcţionează cu două reactoare, care asigură anual 18% din necesarul de electricitate al ţării. Centrala, a cărei construcţie a început în timpul regimului comunist, este prevăzută să aibă cinci reactoare nucleare.

Înfiinţată în 2001, asociaţia Romatom are în prezent peste 30 de membri, firme din România şi străinătate care produc energie electrică şi termică prin procese nucleare sau furnizează bunuri sau servicii în industria nucleară românească, precum şi firme cu activităţi în domeniul energeticii în general. Printre membrii Romatom se numără Nuclearelectrica, RAAN, UTI Systems, Doosan IMGB şi Ansaldo.