„Ceea ce am găsit foarte interesant a fost obstinaţia Securităţii de a urmări un om care din punct de vedere al regimului comunist nu era decât un simplu cetăţean„, a spus la România TV Mădălin Hodor, consilier superior de la direcţia de inevstigaţii a CNSAS.

Acest simplu cetăţean a fost numit de serviciile secrete…”mai întâi Leon, au continuat cu Străinul, apoi
Rex, iar întreaga operaţiune de spionare a familiei regale purta numele de Acţiunea Coroana„, povesteşte şi Oana Demetriade, cercetător la CNSAS. Operaţiune pentru care s-au mobilizat resurse impresionante.

Alte Articole

Este vestea momentului despre marele maestru: Medicii au explicat ...

Titi AUR, la podcastul România TV: „Telefonul mobil este ...

Categoria de pensionari care poate încasa până la 1.000 de ...

„Cu toate acestea, au mobilizat resurse uriaşe şi vă daţi seama că în perioada respectivă, să ţii o întreagă filiată de agenţi spioni în străinătate era o operaţiune destul de costisitoare”, a mai spus Mădălin Hodor. „Fiecare informator trimis în străinătate necesita o pregătire de câteva luni de zile, pentru că nu era uşor să introduci pe cineva într-un asemenea cerc”, a precizat expertul.

Era o dorinţă nebună a Securităţii de a pătrunde în cercul unui om care nu avea pe nimeni în străinătate şi care după exil îşi pierduse orice strălucire din ochi.

„Regele a avut o perioadă de zece ani in care aproape nu a vorbit, şocul a fost atât de puternic încât copii îşi amintesc de un tată care tăcea„, povesteşte Princepele Radu al României.

Regele nu era doar urmărit. Se fabricau şi zvonuri pentru a-i diminua popularitatea de care se mai bucura.

„Unul din aceste zvonuri era ca Maiestatea sa va ajunge în ţară. Informaţia a fost dată unor ziariţti de orientare legionară, asociind informaţia cu o formă de trădare (…) Informaţia era evident eronată”, a spus Mihai Demetriade, cercetător la CNSAS.

Regele Mihai a ştiut mereu ca este filat pentru ca îl informau serviciile de contraspionaj elveţian în legătura cu infiltrările din anturaj.

Dosarul de urmărire a Regelui Mihai a fost expus la Biblioteca Naţională. Din 1948, când Mihai I al României a fost forţat să plece în exil, Maiestatea Sa a devenit subiect al urmăririi coordonate 43 de ani de Securitate.