PRIMA ZI LA GRĂDINIŢĂ: Vezi SFATUL PSIHOLOGULUI pentru părinţi

Mersul la grădiniţă este un test greu de trecut pentru o parte dintre copii. Acest episod din viaţa lor poate fi chiar traumatizant, dacă părinţii nu le acordă timp şi nu acţionează cu răbdare, înţelegere şi delicateţe.

13 sept. 2012, 05:54
PRIMA ZI LA GRĂDINIŢĂ: Vezi SFATUL PSIHOLOGULUI pentru părinţi

Înainte de a-l duce la grădiniţă, părintele trebuie să-l pregătească pe micuţ cu noul mediu în care îşi va petrece câteva ore din zi, alături de persoane necunoscute, cel puţin la început. De aceea, întâi de toate, părintele trebuie să îşi facă timp pentru copil, să îi dedice aproape toată atenţia şi să îi explice tot ce i se va întâmplă în „noua viaţă”. 

Este prioritar ca parintele să intre în ritmul şi programul copilului. Să nu-l introducă pe copil în programul lui de adult, ci să se introducă el în programul copilului. Se trezeşte odată cu copilul, se duce la grădiniţă, îşi face timp să îl ia de la grădiniţă. Aceste lucruri sunt foarte importante pentru copil. Când vine acasă, părintele intră în programul şi cheful copilului. Dacă copilul vrea să stea pe jos, mama şi tata trebuie să stea pe jos”, a declarat la ROMÂNIATV.NET psihologul Nicoleta Vascan.

Există foarte des situaţii în care copilul, obişnuit să stea mereu în prezenţa părinţilor, să refuze să rămână singur la grădiniţă. În acest caz, părintele trebuie să acţioneze cu mult tact, fără să-l bruscheze pe micuţ. Mersul la grădiniţă este foarte serios pentru un copil, chiar traumatizant uneori, pentru că nu înţelege ce i se întâmplă.

„Când îl lasă la grădiniţă, se poate întâmpla ca micuţul să nu vrea ca părintele să plece. Ataşamentul unui copil de 3, 4, 5 ani faţă de părinte este extrem de puternic. Lipsa părintelui provoacă o suferinţă foarte mare copilului. Psihologii au asemuit-o cu relaţia dintre îndrăgostiţi. Când eşti îndrăgostit, îl cauţi pe partener, îl vrei fizic, aşa se întâmplă şi cu copilul. El trăieşte o durere afectivă pe care o poate psiho-somatiza. Poate să aibă dureri fizice, să vomite. Durerea afectivă când mama sau tata pleacă la serviciu este foarte puternică şi copilul trebuie respectat în manifestările lui. Astfel, dacă copilul îl roagă pe părinte să mai rămână două minute, să mai rămână. Să nu-l bruscheze. Să-i explice foarte mult ce i se va întâmpla la grădiniţă, că va sta cu doamna, că va sta cu copiii. Să îl sune, dacă micuţul este sensibil şi să vorbească cu el„, a mai explicat psihologul Nicoleta Vascan.

Mai mult, psihologul recomandă ca părintele să ţină în permanenţă legatura cu educatoarea şi să-i povestească acesteia despre sensibilităţile copilului.

În cazul îm care, după prima zi la grădiniţă, copilul refuză să se mai ducă, este foarte important ca părintele să aibă o discuţie cu cel mic. „E bine să îl mângâie, să îl ţină în braţe, să-i ofere un context situaţional tip suport, adică să-i dea sentimentul copilului că îl înţelege. Trebuie să-i explice cât este de important ca el să meargă la grădiniţă, că se joacă cu copiii, că mănâncă, că doarme, că învaţă poezii şi poveşti„, a precizat specialistul.

Dacă şi după intervenţia părintelui copilul insistă că nu vrea să mai meargă la grădiniţă, atunci recomandarea este ca el să fie ţinut acasă câteva zile.

Copilul trăieşte trauma despărţirii şi este bine să nu-l agreseze. Desigur, pentru a-l convinge, adulţii pot apela şi la recompense: te duci la grădiniţă, primeşti o bomboană„, a mai spus Nicoleta Vascan.

„Copilul este un om cu identitatea lui în dezvoltare, în construcţie. Sentimentele lui sunt la fel de reale ca şi cele ale părintelui. Cum gestionează părintele relaţia cu copilul lui, aşa va gestiona copilul relaţia cu copiii de la grădiniţă, cu educatoarea şi cu oamenii din jurul lui. Copilul îşi copiază părintele. Copiază agresivitatea, nervozitatea părintelui sau indiferenţa lui”, a explicat psihologul.

De ce este importantă grădiniţa pentru copii

Pentru orice copil este importantă socializarea, iar grădiniţa îi permite copilului să socializeze. Îi permite copilului să experimenteze modele comportamentale prin prisma jocului, care apoi, ca adult, îi vor folosi.

„Un copil care nu merge la grădiniţă va avea probleme la şcoală. Copilul care stă acasă şi este lipsit de socializarea cu alţi copii, este un copil „handicap” din punct de vedere al comportamentului. El învaţă de la ceilalţi copii despre el însuşi. De aceea, mersul la grădiniţă este un „must have” pentru orice copil, pentru că în felul acesta el exersează şi detaşarea de părinte”, a conchis Nicoleta Vascan.