„Voi continua să protejez justiţia, fie că vorbim de parchete şi instanţele de ingerinţa politicului, sigur, acolo unde ştiu. Sper că trendul bun va continua la Parchete, DIICOT, DNA. Propunerile făcute de primul-ministru nu îmi dau niciun motiv să cred că vor fi schimbări în trendul crescător de rezolvare a problemelor care ţin de justiţie„, a afirmat Traian Băsescu.

Şeful statului a mai arătat că el şi premierul au stabilit să fie urmată „fără nicio abatere” procedura de desemnare a procurorilor şefi prevăzută de lege.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

EXCLUSIV – Cu ce s-ar ocupa Piedone dacă ar pierde alegerile ...

Mircea Geoană, anunț de ultimă oră despre candidatura sa ...

Preşedintele a citit articolul 54 alineatul 1 din Legea 303/2004, conform căruia procurorul general al PICCJ, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, procurorul general al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii şefi şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de preşedintele României la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecători sau procurori pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

„Acesta a fost articolul în baza căruia împreună cu primul-ministru am stabilit urmarea acestei proceduri fără nicio abatere de la ea. Este responsabilitatea ministrului Justiţiei, şi nu e o responsabilitate nici a societăţii civile, nici a partidelor politice, nici a procurorilor. Nu procurorii decid nominalizările, singurele restricţii prevăzute de lege sunt vechime 10 ani ca procuror”, a precizat Traian Băsescu.

Preşedintele a arătat că, de asemenea, legea „nu spune că la DIICOT se pot numi numai procurori de la DIICOT, la DNA numai procurori de la DNA”.

„Deci, esenţial în relaţia mea cu primul-ministru a fost să respectăm întrutotul legea statului român. Legea stabileşte clar răspunderea unor politicieni care înseamnă ministrul Justiţiei şi preşedintele României„, a mai arătat şeful statului.

Principalele declaraţii ale şefului statului:

– Dau citire articolului care stabileşte care e procesul şi procedura de desemnare a procurorilor. E vorba de Legea 303 din 2004, articolul 54 care spune că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte prim-adjunctul şi adjunctul, procurorul general al DNA, adjunctul acestuia, procurorilor şefi de secţie precum şi procurorului şef al DIICOT sunt numiţi de preşedintele României, la prounerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM din proc cu vechime minimă de 10 ani, pe o perioadă de trei ani. Ce înseamnă practic? Sunt 24 de funcţii la Parchetul General, la DIICOT şi DNA care înseamnă şefi de direcţie, adjuncţi, şefi de secţie. Cele 24 de funcţii se numesc aşa cum v-am citit în articolul 54 la propunerea ministrului, cu aviz CSM şi decizie a preşedintelui. Acesta a fost articolul în baza căruia împreună cu prim-ministrul am stabilit urmarea aceseti proceduri. E responsabilitatea ministruluiu pe cine desemnează, propune şi nu o responsabilitate nici a societăţii civile, nici a partidelor politice, şi pun accentul nici a partidelor politice, nici a procurorilor. nu procurorii decid nominalizările. Singuerle restricţii sunt vechime 10 ani ca procuror sau judecător şi perioada mandatului: trei ani. Nu spune că la DNA se numesc numai procurori de la DNA. Procurorul e procuror şi aplică legea indiferent unde face serviciul. Esenţial în relaţia mea cu prim-ministrul a fost să respectăm legea.

– Spiritul legii e ca cei care fac desemnările şi numirile să-şi asume răspunderea pentru deciziile pe care le iau şi să răspundă de modul cum în exercitarea mandatului procurorii numiţi îşi exercită mandatul. Legea stabileşte clar răspunderea unor politicieni care înseamnă ministrul Justiţiei şi preşedintele României. Avizul CSM e consultativ, nu e obligatoriu pentru preşedinte.

– Pe data de 1 octombrie i-am transmis doamnei Pivniceriu o scrisoare cu două elemente importante: că nu voi numi procurorii pentru că a urmat o procedură netransparentă. În prima parte a scrisorii o atenţionam că aş fi crezut în această procedură dacă era transparentă. Am avertizat-o că nu voi desemna procurori pe cei care au reziultat. În partea a doua a scrisorii îi spuneam opţiunea mea pentru asumarea propunerilor de către ministru în conformitate cu legea 303. Motivaţia mea nu a ţinut cont de explicaţia CSM pentru aviz, ci de punctul de vedere formulat de la 1 octombrie. Dacă ai făcut o procedură netransparentă.. deranjant pentru mine a fost principiul. În spatele acestei proceduri ne puteam ascunde în urma unui eşec.

– I-am cerut ministrului Justiţiei să transmită la CSM propuneri asumate. A făcut asta pentru 21 de funcţii şi acum este etapa în care CSM analizează şi va decide. Nimeni nu va interfera procedurile CSM, cum sper că nimeni nu va avea pretenţia să interfereze procedurile celorlalte instituţii implicate. Fiecare instituţie îşi asumă responsabilitatea. Respectăm toţi legea pentru că nu putem avea succes dacă ne amestecăm unii în treburile altora. Legea permite desemnarea unor judecători pe funcţiile de conducere. Judecători care optează să facă muncă de procurori. Speranţa mea e că acest proces care va fi asumat de fiecare structură din lanţul decizional ne va duce la succes. Eu am o experienţă, n-aş putea spune că a fost un eşec, justiţia s-a mişcat, s-au întâmplat lucruri în ultimii opt ani, judecătorii şi procurorii au primit sentimentul că nimeni nu se amestecă în dosarele lor. Sper ca trendul bun pe care a început să se mişte activitatea parchetelor va continua, iar propunerile pe care le-a făcut prim-ministrul nu-mi dau un motiv să cred că vor fi schimbări.

– Definitivarea desemnării pe cele 21 de funcţii vacante din 24 câte trebuiesc desemnate trebuie făcută urgent. Avem aproape un an de când procurori delegaţi la rândul lor delegă. Tot sistemul de conducere al ministerului public e afectat de o sonsistentă instabilitate. Problema e cât mai merge? E dificil să lucrezi cu şefi care ei înşişi sunt delegaţi.

– Ideea a fost să încercăm să numim câteva funcţii importante după care să lăsăm celor numiţi posibilitatea să facă propuneri Ministerului Justiţiei pentru cei subordonaţi lor, ceea ce nu înseamnă că dacă e nevoie nu putem declanşa desemnarea tuturor celor 21 de procurori ce trebuie numiţi în funcţii de conducere. Încercăm o colaborare cu CSM şi o colaborare preşedinte-ministru al Justiţiei. Să sperăm că vom putea atinge acest obiectiv.

– Partidele politice încearcă să facă presiuni să dea soluţii pentru desemnarea procurorilor. Nimeni nu va infleunţa acest proces, decât în mod instituţional fiecare în baza sa de selecţie. 

– Nu e important dacă am cerut un nume pentru DNA. E cunoscută opţiunea mea pentru doamna Kovesi dacă asta era problema.

– Dacă propunerile ar fi fost pentru nişte oameni aduşi din ţară pe care nu-i cunoştea nimeni am fi putut spune că e o procedură fără transparenţă. Codruţ Olaru, om cu performanţe la parchet, Codruţa Kovesi om cu performanţă la parchetul General, Tiberiu Niţu e o nominalizare, eu nu am respins pe nimeni pentru incompetenţă ci pentru modul de desemnare. Nu văd unde e lipsa de transparenţă. Pe Codruţa Kovesi o aveţi în faţă de şase ani. Nu cred că a observat cineva intervenţii în dosare. Dacă premierul Ponta scotea de sub birou nişte procurori care nu erau cunoscuţi, am fi putut discuta de nevoia de transparenţă.

– Am văzut controversa între CSM şi Guvern cu privire la Daniel Morar. Probabil o acţiune în constatare la CCR ar fi necesară, pentru că desemnarea procurorului general adjunct, al şefului DNA e o atribuţie a preşedintelui.

– Nu-mi permit să fac recomandări CSM. E o problemă a CSM, sunt o structură independentă.

– Cred că premierul a constatat că e bine, că a apreciat activitatea Codruţei Kovesi. Un şef la o asemenea structură, fie că vorbim de DNA, sau parchetul General nu sunt cei care fac dosare. Atribuţiunile lor sunt legate de administrarea structurii sau de acel ultim aviz. Victor Ponta e procuror, au am destulă experienţă privind la acest sistem. Îmi dau seama ce înseamnă un atfel de sistem în care din 24 de funcţii, 21 sunt vacante.

– Victor Ponta m-a sunat să-mi spună că a demisionat doamna Pivniceru, dacă sunt de acord cu desemnarea sa ca interimar şi i-am spus că sunt de acord.

În ultimele zile, scena politică din România s-a cutremurat ca urmare a propunerilor făcute de premierul Victor Ponta, ca ministru interimar al Justiţiei, pentru funcţiile de şefi ai Parchetelor. Cea mai controversată propunere este cea a Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef al DNA, în condiţiile în care aceasta este preferata preşedintelui Traian Băsescu, cel care trebuie să facă numirile pe funcţii.

Propunerea lui Ponta a iscat tensiuni majore în interiorul USL, PNL renunţând la Ministerul Justiţiei, care a fost asumat politic de premier şi de PSD.