Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a precizat că nivelul salariilor este diferit în fiecare ramură, dar regula este că acestea nu pot depăşi de şase ori nivelul mediu brut din domeniul respectiv.

Premierul Victor Ponta a afirmat, la începutul şedinţei de Guvern, că veniturile salariale ale persoanelor din conducerea executivă a companiilor cu capital integral sau majoritar de stat vor fi limitate la de şase ori salariul mediu brut lunar din ramura respectivă. El a subliniat că textul ordonanţei este inspirat de modelul aplicat în Polonia, agreat şi de Comisia Europeană şi de FMI, privind salarizarea în companiile cu capital integral sau majoritar de stat

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Cîrstoiu, întrebat dacă Ciolacu şi Ciucă i-au cerut să ...

Cătălin Cîrstoiu, atac voalat la Firea şi regrete târzii: ...

„Văd salarii de 8.000 de euro, de 11.000… Cei mai amărâţi au 6.000. Vom limita posibilitatea veniturilor celor din conducerea executivă la de şase ori media salariului mediu brut lunar din ramura respectivă”, a anunţat Victor Ponta.

Potrivit premierului, directorii din companiile de stat vor avea, astfel, salariile înjumătăţite.

Spre exemplu, directorul general al Nuclearelectrica ar urma să încaseze maximum 5.000 de euro pe lună, faţă de 10.000 la cât ridică în prezent.

Limitarea va fi pusă în practică prin ordonanţă de urgenţă. Respectivul proiect va fi conceput după modelul polonez şi va fi redactat cât mai repede cu putinţă.

Înainte de a anunţa această ordonanţă, premierul a făcut referire la salariile directorilor din Nuclearelectrica.

„Am văzut şi eu companii de stat la care punem manageri privaţi. Nu ştiu de ce suntem miniştri şi nu lucrăm la Nuclearelectrica, că cel mai mic venit este de 484.000 lei pe an”, a spus Ponta, enumerând salariile pregătite pentru directorii din Nuclearelectrica.

Surse din cadrul companiei au declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX că directorii companiei Nuclearelctrica ar putea câştiga până la 210.000 euro pe an, în timp ce membrii Consiliului de Administraţie ar putea încasa 84.000 euro pe an, dacă AGA, controlată de stat, aprobă propunerea ca directorii executivi să primească indemnizaţii lunare de până la 76.800 lei.

Comitetul de nominalizare şi remunerare al companiei a propus ca directorii executivi din Nucleareletrica, inclusiv directorul general, să primească indemnizaţii lunare cuprinse între 62.400 lei (14.200 euro) şi 76.800 lei (17.500 euro), transmite Mediafax.

În prezent, directorii executivi câştigă lunar 9.228 lei (2.100 euro), iar directorul general încasează 14.851 lei (3.400 euro).

În acelaşi timp, membrii Consiliului de Administraţie ar urma să încaseze o indemnizaţie lunară reprezentând 20% din salariul directorului general (între 2.840 euro şi 3.500 euro), la care se adaugă un bonus de performanţă propus la 12 indemnizaţii lunare. Astfel, câştigul anual pentru poziţia de membru al Consilul de Administraţie al Nuclearelectrica ar putea ajunge la 84.000 de euro.

Cel mai mare salariu al directorului general dintr-o companie de stat din sectorul energetic este încasat de şeful Electrica Distribuţie Transilvania Nord, care primeşte lunar 18.000 de lei (4.100 euro), potrivit datelor prezentate de Guvern în luna aprilie.

Nuclearelectrica are patru directori, respectiv Daniela Lulache (director general), Elena Negulici (director economic), Ionel Bucur (directorul centralei nuclearelectrice din Cernavodă) şi Andrei Gheorghe (directorul Fabricii de combustibil nuclear din Piteşti), potrivit datelor companiei. Lulache a fost numită director general la mijlocul lunii mai. Ea a condus Fondul Proprietatea până în luna decembrie 2009 şi a încasat în acel an indemnizaţii de conducere, bonus de performanţă şi compensaţii de 1,86 milioane lei (440.000 de euro).

Consiliul de Administraţie al Nuclearelectrica este format din Daniela Lulache, Ionel Bucur, Dragos Paul Popescu, Alexandru Alexe, Carmen Radu, Dan Popescu şi Alexandru Săndulescu.

Cei şapte administratori au fost numiţi la sfârşitul lunii aprilie în baza legislaţiei privind guvernanţa corporativă, dar aproape toţi provin din sistemul de stat.