În UE, devansăm doar Bulgaria, care atinge 44%. „Provocarea economica a anului 2012 tine de grabirea reducerii acestor decalaje, prin cresterea gradului de ocupare, cu impact direct asupra cresterii nivelului de trai al romanilor”, este de părere Vass.

8,89 milioane de români au fost expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială în anul 2010. Concret, mai mult de 40% dintre români au făcut parte din una dintre următoarele trei categorii: cu risc de sărăcie, cu lipsuri materiale severe sau cu familii în care niciun membru nu lucreaza. La nivel european, media era de 23%. Din acest punct de vedere, România s-a situat pe locul al doilea în UE după Bulgaria.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Marius Budăi, anunţul momentului pentru românii cu salarii ...

Un nou hipermarket în România. Preţul produselor va fi diferit ...

Cei mai expuși riscului de saracie sunt copiii cu vârsta sub 18 ani, cu o pondere de 49%, urmați de persoanele vârstnice (peste 65 ani), cu o pondere de 40%, și de populația în vârstă de muncă (18-64 ani), cu o pondere de 39,7%. Asadar, munca este principala solutie pentru iesirea din saracie pentru cei apti. Pentru ceilalti, asistenta si asigurarile sociale constituie salvarea, afirmă Vass.

„Reducerea cu 85% a numărului de creșe și grădinițe în perioada 1990-2010, în condiţiile în care numărul de copii s-a diminuat cu doar 13,5%, reclamă nevoia stringentă de promovare activă și responsabilă a educației timpurii, cu alternativa crearii de vouchere pentru aceste crese si gradinite. Adaptarea la solicitările actuale ale pieței, răspunsul la nevoile acute ale familiei, susținerea femeilor care doresc să își dezvolte o carieră, favorizarea creșterii ratei de ocupare – are două componente care solicită o atenție deosebită. Este vorba de sprijinul acordat autorităților locale în efortul de a oferi servicii educaționale prin intermediul creșelor și de susținerea procesului de generalizare a programului „Şcoala de după şcoală”. Este evident că măsurile nu se pot opri aici. Sporirea accesului la o educație de calitate este investiția minimă pe care o putem realiza pentru a clădi viitorul copiilor noștri. A devenit evidentă necesitatea susţinerii tinerilor din mediul rural şi din familiile cu posibilităţi reduse”, mai scrie Vass.

1 din 3 români s-au confruntat cu lipsuri materiale severe, în timp ce doar 1 din 10 europeni s-au aflat în această situație. Populația din această categorie s-a încadrat la cel puțin patru din următoarele nouă deficiențe: nu și-au putut onora chiria, cheltuielile de întreținere a casei sau împrumutul ipotecar, nu au putut să-și încălzească locuința cum ar trebui, nu și-au permis să facă față unor cheltuieli neprevăzute, să mănânce pește, carne sau alimente proteice la fiecare două zile, să-și facă o vacanță de o săptămână în altă parte decât acasă, nu au putut avea o mașină, nu și-au putut cumpăra mașină de spălat sau nu și-au permis un televizor sau un telefon.

Tot pe locul al doilea în UE de la coada și tot după Bulgaria ne-am situat la salariul minim pe lună. La începutul anului 2012, acesta a fost cu puțin peste 160 euro.

Astfel, scrie Vass, provocarea majoră a României este creșterea gradului de ocupare a populației. Sub doua treimi dintre români cu vârsta între 20 și 64 ani lucrau în anul 2010 (63,3%), comparativ cu media de peste doua treimi (68,6%) la nivel european. Ne aflăm pe locul 23 în UE, la o distanţă de 6,7 puncte procentuale faţă de ţinta de 70% asumată în cadrul Strategiei Europa 2020. Mai mult decât atât, doar 41% dintre persoanele cu vârste între 55 şi 64 ani lucrau, sub media europeană de 46,3%. „Din acest punct de vedere trebuie sa propunem politici publice ambitioase de încurajare a mentoratului, a spiritului antreprenorial și ocupațional pentru a valoriza experienta profesionala si de viata a celor pe care imi place sa-i numesc aurul alb al natiunii”, concluzionează fostul consilier al primului ministru demisionar.