Potrivit acestuia, heroina a fost cel mai consumat drog de mare risc în rândul deţinuţilor (11,1%), urmat îndeaproape de cocaină, haşiş şi canabis, dar şi medicamentele – 6,2% dintre acestea sunt barbiturice (fenobarbitalul) şi 2,4% – opiacee (metadonă, codeină, fortral etc.) sau alcoolul. Metodele de introducere a drogurilor în penitenciare sunt extrem de ingenioase, cum este ascunderea acestora în glazura prăjiturilor primite de acasă.

Cel puţin o treime dintre deţinuţi (39,8%) – în uşoară creştere faţă de 2006 – declară că au cunoştinţe care consumă droguri, cele mai multe fiind persoane din anturajul respondentului.

Vârsta medie de debut a consumatorilor de droguri a scăzut, comparativ cu anul 2006 (19 – 22 de ani), fiind cuprinsă între 16 şi 22 de ani. Cea mai mică vârstă a fost constatată la consumul de heroină iar cea mai mare – pentru consumul de metadonă – 22 de ani.

Studiul „Prevalenţa consumului de droguri în sistemul penitenciar din România”, elaborat de ANA cu ANP, a fost realizat în anul 2010, pe un eşantion de 2.100 de respondenţi, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia-ţintă instituţionalizată din mediul penitenciar, cu vârstă mai mică de 64 de ani.

Criteriile de eşantionare au fost tipul penitenciarului, grupa de vârstă şi sexul deţinutului, iar marja maximă de eroare este de plus-minus 2,1%