„În limita competenţelor legale, Ministerul Justiţiei va oferi expertiza şi sprijinul necesare pentru asigurarea resurselor necesare funcţionării justiţiei ca serviciu public. Vom continua să asigurăm stabilitate şi predictibilitate cadrului normativ şi instituţional astfel încât track recordul DNA şi al celorlalte instituţii anticorupţie să se menţină la cote înalte de performanţă. Sunt convins că viitoarele rapoarte independente ale MCV, ONU, GRECO şi Moneyval vor reflecta această realitate. Toate aceste demersuri sunt făcute în primul rând pentru cetăţenii români, pentru încrederea pe care aceştia trebuie să o aibă în justiţie. Dacă suntem eficienţi în lupta împotriva corupţiei, vom fi mai atractivi inclusiv pentru investiţii substanţiale în economia românească, având o contribuţie directă la progresul economic al ţării şi al Uniunii Europene”, a afirmat ministrul Justiţiei, potrivit Agerpres.

Din perspectiva luptei împotriva corupţiei, el a susţinut că lucrurile sunt clare, deoarece România are instrumente, are know-how şi are un portofoliu de rechizitorii şi condamnări definitive care demonstrează că îşi face datoria.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Un nou caz şocant în România: copil vândut pe 8.000 de lei ...

Produsele care aduc profituri uriașe afaceriștilor români ...

„Pentru cei care îşi pun întrebări cu privire la ce trebuie să urmeze, mesajul este unul clar: avem aici echipa de conducere a unităţilor de parchet, printre ale cărei priorităţi se află combaterea cazurilor de mare corupţie şi criminalitate gravă. Ca ministru al Justiţiei, voi fi alături de această echipă, pentru a ne asigura împreună că măsurile adoptate în ultimii ani se află pe un curs ireversibil. Acesta este de altfel angajamentul pe care cu toţii ni l-am asumat prin Strategia Naţională Anticorupţie”, a subliniat Cazanciuc.

Ministrul Justiţiei a vorbit şi despre interesul României cu privire la agenda europeană comună, respectiv consolidarea Eurojust şi crearea unui Parchet European.

„Transformarea în realitate a procurorului european poate reprezenta o nouă etapă în construirea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie în UE. România a susţinut în mod activ necesitatea adoptării unui set comun de standarde minime în scopul armonizării legislaţiei statelor membre împotriva infracţiunilor privind interesele financiare ale Uniunii. Propunerea de directivă, care se află în ultimele etape de negociere, răspunde seriozităţii cu care structurile româneşti abordează acest fenomen infracţional şi interesul pe care îl avem pentru facilitarea cooperării când astfel de cauze au caracter transfrontalier”, a arătat ministrul.

Cazanciuc a precizat că o zonă de interes căreia îi acordă aceeaşi importanţă este noul proiect de directivă privind indisponibilizarea şi confiscarea produselor infracţiunii.

„Susţinem adoptarea acestui instrument, care va pune bazele unei cooperări mai eficiente între ţările noastre în materia identificării şi recuperării creanţelor provenite din infracţiuni. Comisia Europeană evaluează costurile criminalităţii la câteva sute de miliarde de euro. Trebuie să returnăm aceşti bani în programe sociale şi eforturi de prevenire a criminalităţii. Folosesc această ocazie pentru a sublinia importanţa instituţiei ‘confiscării extinse’, introdusă anul trecut atât în actualul, cât şi în noul Cod penal. După o perioadă în care a fost cerut insistent, în special de Ministerul Public, dar şi de unii judecători, iată că acest instrument se află la dispoziţia practicienilor”, a spus el.

Potrivit ministrului, un alt element crucial îl reprezintă cooperarea inter-agenţii în plan internaţional în vederea recuperării creanţelor, adăugând că MJ joacă un rol pivotal în această materie, la nivelul său funcţionând, de aproape doi ani, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni (ARO România).

„Structura noastră de tip multidisciplinar a reuşit în scurtul interval de la înfiinţare să câştige încrederea agenţiilor naţionale DNA şi DIICOT, stabilind totodată o cooperare directă şi eficientă cu celelalte 26 de structuri de tip ARO de la nivelul UE, dar şi cu agenţiile similare de la nivelul statelor parte la Convenţia ONU împotriva corupţiei”, a afirmat Cazanciuc.

El a menţionat că, în calitate de membru fondator, România este un susţinător constant al Academiei Internaţionale Anticorupţie, fiind conştientă că este extrem de important să existe un forum academic de dezbateri, la nivel regional şi internaţional, pentru a putea înţelege mai bine fenomenul corupţiei şi a găsi cele mai eficiente instrumente pentru a-l aborda.

La final, ministrul a ţinut să sublinieze angajamentul ferm al autorităţilor române de a coopera în vederea identificării şi recuperării produsului infracţiunii, întrucât criminalitatea nu trebuie să aducă beneficii.