Cercetarea arată că pe o scară de la 1 la 10 (în care 1=deloc importantă, 10=foarte importantă), românii plasează discriminarea pe ultima poziţie, cu o medie de 7,6. În ierarhia problemelor indicate de către respondenţi, pe primele poziţii se află lipsa locurilor de muncă – media 9,5; nivelul redus al veniturilor – 9,4; problemele din sistemul de sănătate – 9,3. Acestea sunt urmate de problemele din sistemul de educaţie – 9,2; creşterea preţurilor – 9,2; problemele din sistemul de justiţie – 8,8; infrastructura – 8,8; curăţenia – 8,2; poluarea – 8,2; ordinea publică – 7,7, scrie Agerpres.

„Deşi, la prima vedere, plasarea discriminării pe ultimul loc între temele importante ale unei societăţi lasă impresia că publicul nu acordă prea mare interes problemei, trebuie totuşi menţionat faptul că scorul obţinut de aceasta poate fi interpretat ca o surpriză plăcută. Celelalte probleme din listă erau în principal probleme socio-economice presante, legate puternic de nivelul de trai”, afirmă Darie Cristea, sociolog, coordonator programe INSCOP.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Cutremur cu magnitudine 3,3 în zona Vrancea

Țara din Europa care îți dă bani ca să finalizezi studiile! ...

În ceea ce priveşte poziţionarea respondenţilor pe principalele enunţuri referitoare la discriminare 84,9% dintre români sunt de acord cu faptul că majoritatea trebuie să fie tolerantă cu persoanele de altă etnie, 13,6% nu sunt de acord, iar 1,4% nu au ştiut sau nu au răspuns. În acelaşi timp 89,1% sunt de aceeaşi părere în ceea ce priveşte toleranţa faţă de persoanele de altă religie, 9,7% se declară împotrivă, iar 1,2 nu ştiu sau nu răspund. 47,8% dintre cetăţeni manifestă sentimente de toleranţă faţă de persoanele cu orientări homosexuale, 49,6% sunt intoleranţi, iar 2,7 nu au ştiut sau nu au răspuns.

În acelaşi timp 66,5% dintre români cred că maghiarii au aceleaşi drepturi ca şi românii, 31,6% sunt în dezacord, iar 1,9% nu au ştiut sau nu au răspuns; 50,5% cred că romii sunt trataţi la fel ca românii, 47,5% susţin că nu sunt trataţi la fel, în timp ce 2% nu au avut nicio opţiune.

Potrivit rezultatelor sondajului, 48,2% dintre români consideră că persoanele cu handicap sunt tratate la fel ca celelalte persoane, 49,9% sunt în dezacord, iar 2% nu s-au pronunţat sau nu au ştiut.

Referitor la şansele persoanelor în vârstă şi ale celor tinere 40,1% dintre respondenţi sunt de acord că persoanele în vârstă au aceleaşi şanse ca cele tinere, 57,8% nu sunt de acord, iar 2,1% nu au ştiut sau nu au răspuns.

43% dintre români sunt de acord că persoanele infectate cu HIV-SIDA sunt tratate la fel ca persoanele neinfectate, 50,5% consideră că aceste persoane sunt discriminate, iar 6,4% au fost non-răspunsuri.

În ceea ce priveşte orientarea sexuală 36,7% dintre români cred că homosexualii sunt trataţi la fel ca heterosexualii, 56,8% consideră că homosexualii nu sunt trataţi la fel, în timp ce 6,5% nu au precizat o opţiune.

Peste 76% dintre respondenţi (76,2%) consideră că femeile au aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii, 20,9% sunt în dezacord, iar 2,8% nu au ştiut sau nu au răspuns.

Referitor la discriminarea de gen, 58,3% dintre români consideră că femeile au aceleaşi posibilităţi ca bărbaţii, 29,6% cred că bărbaţii au mai multe posibilităţi decât femeile, iar 5,6% susţin că femeile au mai multe posibilităţi decât bărbaţii. 6,5% dintre cei intervievaţi nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare.

Chestionaţi cu privire la posibilitatea de a alege sexul copilului, 51,3% dintre români susţin că nu au nicio preferinţă, 20,4% şi-ar dori băiat, iar 15,8% fată. 12,5% nu au ştiut sau nu au răspuns.

La întrebarea „credeţi că statul trebuie să ia măsuri mai dure pentru sancţionarea discriminării în societatea românească?”, 57,1% dintre români au răspuns afirmativ, 30,1% au răspuns negativ, în timp ce 12,8% nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 28 mai – 3 iunie, pe un eşantion de 1.055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

Citeşte şi Armata, Biserica, BNR şi universităţile, instituţiile în care românii au cea mai mare încredere