Luptă zilnic cu nepăsarea autorităţilor. Vezi povestea unei tinere imobilizate în scaunul rulant

În România există peste 132.000 de persoane cu o dizabilitate fizică şi multe dintre ele se luptă, din păcate, cu nepăsarea autorităţilor. Ca şi când nu ar fi de ajuns "condamnarea" într-un scaun cu rotile, multe dintre aceste persoane sunt umilite zilnic din cauza numărului prea mic de locuri adaptate nevoilor lor sau, acolo unde există, făcute de mântuială. Însă printre toate aceste veşti proaste, recent, persoanele cu dizabilităţi locomotorii au primit şi o veste foarte bună. Pentru ei a fost lansată o hartă naţională a tuturor locurilor publice accesibile.

29 ian. 2013, 06:50
Luptă zilnic cu nepăsarea autorităţilor. Vezi povestea unei tinere imobilizate în scaunul rulant

Persoanele dependente de un scaun rulant pot avea un rol activ în societate şi de aceea ele trebuie ajutate să nu rămână izolate din cauza dezinteresului autorităţilor care nu le facilitează accesul la spaţiul public şi să se bucure de o viaţă cât mai aproape de cea normală. Orice iniţiativă menită să le dea o mână de ajutor este mai mult decât bine venită, iar în luna decembrie 2012, ideea unei hărţi naţionale a locurilor accesibile pentru utilizatorii de scaun rulant s-a materializat.

Obiectivul imediat al Hărţii Accesibilităţii este acela de a le oferi persoanelor cu dizabilităţi locomotorii o sursă de informații utile sub forma unei platforme online, care cuprinde date despre clădiri de interes public din toată țara. Obiectivul pe termen lung este acela de a stimula și de a accelera eforturile de îmbunătăţire a accesibilităţii în clădirile de interes public.

„Deși vedem frecvent clădiri cu rampe la intrare, aceasta nu este o garanție a accesului facil în acea clădire pentru o persoană în scaun rulant. De aici, înţelegem că accesibilizarea nu începe şi nu se termină cu o rampă. Rampa de acces este un punct important, dar nu esenţial pentru a determina o persoană în scaun rulant să se deplaseze către un loc ce se poate dovedi inaccesibil. Iată de ce era necesar să existe o modalitate de informare simplă şi corecta asupra locurilor care respectau dreptul la acces la persoanelor cu dizabilităţi fizice”, a declarat pentru ROMÂNIATV.NET Alexandru Mănăilă, coordonator accesibilizare, Fundația Motivation România.

74 de clădiri complet accesibile, identificate pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii

În acest moment, la adresa www.accesibil.org, utilizatorii de scaun rulant pot identifica 74 de clădiri complet accesibile, dintr-un total de 170 de clădiri evaluate în Bucureşti şi în alte 20 de judete din tara. „Obiectivul nostru este ca, până în 2014, să centralizăm pe harta naţională a locurilor accesibile informații despre 1.000 de clădiri din domeniile cultură, divertisment, sănătate, sport, turism și servicii de interes public. Desigur, ne propunem ca actualizarea informaţiilor să continue chiar şi după atingerea acestui prag”, a mai spus Alexandru Mănăilă.

Clădirile care apar pe hartă sunt grupate în trei grade de accesibilizare (accesibil, moderat accesibil şi inaccesibil). Prin urmare, sunt disponibile pe hartă şi locatii publice inaccesibile.

Pe lângă identificarea locurilor accesibile persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, se pune şi presiune pe autorităţi pentru transformarea spaţiilor inaccesibile într-unele care să permite accesul acestor persoane. „Intrăm într-un mod non-invaziv în legatură cu cei care administrează clădirile. Încercăm să îi informăm privind modalităţile prin care pot transforma spaţii inaccesibile într-unele care să permită accesul neîngrădit persoanelor cu dizabilităţi locomotorii. Presiunea este pusă, de fapt, de legile în vigoare care vizează accesibilizarea şi, în plus, de către Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Inspecţia Socială„, a completat reprezentantul Fundaţiei Motivation România.

Utilizatorii de scaun rulante sunt încântaţi de idee, iar iniţiativa a primit deja reacţii pozitive. Erika Garnier este unul dintre beneficiarii acestui program.

„Harta accesibilității este foartă utilă mai ales din punctul de vedere al organizării timpului. Cu alte cuvinte, cu o simplă accesare a hărții, devine clar pentru un utilizator de scaun rulant dacă un loc care îl interesează îi este accesibil sau nu, dacă e nevoie să meargă în acel loc însoțit. De asemenea, poate să găsească alternative: are posibilitatea de a afla dacă există și alte locuri accesibile pe lângă cele pe care le cunoștea. Este foarte utilă și pentru deplasările în alte orașe, pentru planificarea unui concediu sau a unui alt tip de călătorie pe termen mai lung”, a spus Erika Garnier pentru ROMÂNIATV.NET.

Erika Garnier, o lecţie de viaţă normală, în ciuda nepăsării autorităţilor faţă de utilizatorii de scaun rulant

Erika are 24 de ani şi foloseşte scaunul rulant din primăvara anului 2010. În urmă cu trei ani a primit un diagnostic dur. Medicii i-au descoperit o formațiune tumorală malignă la nivelul măduvei spinării. De atunci şi-a pierdut mobilitatea şi sensibilitatea picioarelor.

Când a primit vestea dureroasă, tânăra era studentă în ultimul an la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. În ciuda diagnosticului, Erika nu s-a izolat în casă şi a ales să aibă o viaţă cât se poate de normală pentru condiţia ei.

În prezent, aceasta are un loc de muncă la Fundația Motivation România. „Lucrez în domeniul pentru care m-am pregătit, ceea ce nu poate decât să mă bucure. Înainte de asta, am fost beneficiar și voluntar în cadrul Fundației. Din acea perioadă am și atribuții de instructor de viață independentă pentru alți utilizatori de scaun rulant. Una dintre componentele programului de instruire se referă la accesibilizare”, a povestit Erika Garnier.

Drumul până la serviciu nu este deloc uşor. Chiar dacă stăpâneşte bine tehnicile de manevrare a scaunului rulant, nu se poate descurca singură de fiecare dată. Când este vorba de utilizarea mijloacelor de transport, nu se descurcă deloc să urce fără ajutorul cuiva. „De obicei, mă însoţeşte un coleg, care mă și ajută să depășesc eventualele obstacole. E vorba de borduri înalte, pe care nu le pot urca sau coborî de una singură. Dacă sunt singură, mă deplasez pe partea carosabilă, pe șosea, pe o distanță mai lungă, până ajung la o porțiune mai joasă, care îmi dă acces la trotuar”, a explicat Erika.

Nici când trebuie să intre în vreo clădire, spațiu comercial sau instituție publică, nu îi este uşor. „De multe ori există scări, care îmi reduc la zero șansa de a intra. Se întâmplă să nu pot intra de una singură într-o clădire cu trepte, fără rampă sau cu rampă abruptă. De aceea, de obicei, îmi planific de acasă traseul prin oraș, în funcție de ceea ce știu despre clădiri și despre nivelul lor de accesibilitate”, a mai spus tânără.

Alte proiecte de integrare socială a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii

Harta Accesibilităţii nu este singura iniţiativă a Fundaţiei Motivatioan România. Alte proiecte care vizează creşterea şanselor pentru integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii sunt în desfăşurare.

Din ianuarie 2013, Fundaţia a demarat un proiect în cadrul căruia oferă servicii gratuite de recuperare pentru persoanele în scaun rulant din Bucureşti şi zonele limitrofe. Timp de o lună, cei interesați pot participa la ședințe de kinetoterapie și instruire pentru viață independentă, desfășurate în regim ambulatoriu.

Proiectul „Roțile Schimbării – către servicii adecvate pentru utilizatorii de scaun rulant” a demarat în 2009 şi se va finaliza în 2014. Obiectivul lui este reducerea numărului de utilizatori de fotoliu rulant imobilizați la domiciliu și stimularea participării lor la viața comunității prin activități sportive, culturale și recreative.

Serviciile și activitățile derulate în cadrul proiectului „Roțile Schimbării” constă în furnizarea de scaune rulante personalizate şi servicii de grup suport pentru utilizatorii de scaun rulant, organizarea de tabere de viață independentă pentru evaluarea stării de sănătate şi recuperarea activă a utilizatorilor de scaun rulant, antrenamente şi demonstraţii de sport în scaun rulant în spaţii publice, realizarea unui studiu complex despre impactul echipamentelor de mobilitate şi al serviciilor asupra participării sociale a utilizatorilor de scaun rulant, seminarii şi cursuri pentru specialişti privind prescrierea adecvată a scaunelor rulante, pe baza Ghidului dezvoltat de Organizaţia Mondială a Sănătaţii în acest domeniu şi furnizarea de servicii de evaluare a accesibilităţii clădirilor de interes public şi a locuinţelor utilizatorilor de scaun rulant, în paralel cu dezvoltarea Hărţii Accesibilităţii.