Există foarte multe controverse asupra adevăratului Sfânt Valentin, de la care a pornit această sărbătoare a îndrăgostiţilor. Cel mai vechi Valentin se pare că a fost un teolog de origine egipteană. Un al doilea Valentin a fost tot un preot, devenit episcop de Terni. El a fost martirizat în 180 d.Hr., în perioada persecuţiilor împăratului Aurelian. Un alt preot creştin, pe nume Valentin, a trăit în timpul împăratului roman Claudius al II-lea. A fost întemniţat şi a murit ca martir. Diverse legende, apărute în Evul Mediu în Anglia şi Franţa, îl aduc în prim plan pe acest preot şi îi dau titulatura de ‘sfântul patron al îndrăgostiţilor’, scrie Agerpres.

Valentin ar fi ajutat creştinii şi tinerii care doreau să se căsătorească în ascuns, motiv pentru care a fost condamnat la moarte şi spânzurat la 14 februarie 270. Se spune că împăratul Claudiu era convins că bărbaţii nu vor să se înroleze în armată datorită logodnicelor şi soţiilor, de aceea a interzis căsătoriile. Potrivit unei alte legende, Valentin, în timp ce se afla la închisoare, s-a îndrăgostit de fiica paznicului închisorii, care obişnuia să-l viziteze în timpul detenţiei. Înainte de a muri, Valentin i-ar fi trimis acesteia o scrisoare, pe care a semnat-o ‘De la al tău Valentin’, expresie care se foloseşte şi astăzi.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Rețetă de ciorbă de miel. Chef Ștefan Popescu a dezvăluit ...

Cum se prepară plăcinta cu cartofi a Gabrielei Cristea. E ideal ...

Ziua Sfântului Valentin nu se află nici în calendarul ortodox, nici în cel catolic, întrucât a fost scos din el în 1969 din cauza ambiguităţii datelor referitoare atât la persoana sa, cât şi la faptele care au dus la consacrarea sa ca sfânt, scrie creştinortodox.ro.

Chiar dacă majoritatea statelor europene aveau în tradiţia lor un echivalent al acestei sărbători, treptat, obiceiul a fost adoptat mai întâi de ţările vestice şi, după 1990, şi de România. Deşi există şi la noi în ţară o sărbătoare a iubirii, cunoscută sub numele de Dragobete, o tradiţie milenară, care marchează începutul primăverii, renaşterea naturii, a dragostei şi a apropierii, românii au importat şi Ziua Îndrăgostiţilor. Divinitate mitologică asemănătoare lui Eros (zeul iubirii, în mitologia greacă) şi Cupidon (sau Amor, zeul roman al dragostei), Dragobete, cunoscut şi sub numele de Dragomir, este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică şi este închipuit ca fiind un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, care sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Ziua Îndrăgostiţilor în lume

În Suedia se sărbătoreşte din 1960, fiind numită ‘Ziua tuturor inimilor’. În Marea Britanie pe lângă flori şi ciocolată, mai circulă şi poveşti regionale, precum cea din Norfolk, unde un personaj numit Jack Valentin împărţea copiilor dulciuri şi cadouri, ciocănind şi lăsându-le la uşa din spatele casei. În Ţara Galilor, la 25 ianuarie este comemorat Sf. Dwynwen, sfântul patron al îndrăgostiţilor galezi.

Danemarca şi Norvegia sărbătoresc, la 14 februarie, Valentinsdag, în timp ce în Finlanda se sărbătoreşte, la aceeaşi dată, ‘Ziua Prietenului’.

În Slovenia un proverb spune ca Sfântul Valentin aduce ‘cheile rădăcinilor’, plantele şi florile începând să crească din această zi. Slovenii sărbătoresc, în mod tradiţional, Ziua iubirii la 12 martie, ziua Sfântului Gregor.

În Turcia, echivalentul acestei zile este Ziua Inimilor Dragi/Dulci şi este sărbătorită la 17 februarie, în special de tinerii din marile oraşe, precum Istanbul, Ankara sau Izmir.

Ziua Îndrăgostiţilor se sărbătoreşte, în Brazilia, în mod tradiţional la 12 iunie, cu o zi înainte de Sfântul Anton, protectorul căsătoriilor, obiceiurile fiind aceleaşi, îndrăgostiţii oferindu-şi diverse cadouri, între care ciocolată şi flori.

Columbienii sărbătoresc Ziua Îndrăgostiţilor în cea de-a treia vineri şi sâmbătă a lunii septembrie, numind-o ‘Ziua iubirii şi a prieteniei’. Şi mexicanii sărbătoresc această zi, dar la o altă dată.

Ziua Îndrăgostiţilor a fost introdusă în Japonia, pentru prima oară, în 1936, care avea ca ţintă precisă străinii aflaţi în această ţară. În urma unui susţinut efort de marketing, începând cu anii ‘60, această zi a devenit din ce în mai populară, fetele oferind băieţilor ciocolată neagră. O lună mai târziu, băieţii întorc favorul, oferindu-le fetelor ciocolată albă în Ziua Albă (14 martie).

Această zi este celebrată şi în Coreea de Sud, Singapore, Taiwan şi Filipine, unde poartă numele de ‘Ziua Inimilor’.

În China, sărbătoarea este reprezentată de Festivalul Qixi, care are ca dată cea de-a şaptea zi a celei de-a şaptea luni a calendarului, care comemorează o legendă străveche, cea a ciobanului şi a menajerei ţesătoare. Sărbătoarea îndrăgostiţilor nu poate fi celebrată la 14 februarie din simplul motiv că este mult prea aproape de marea sărbătoare a Noului An Chinezesc care cade, fie în ianuarie, fie în februarie.

În 2008, soţia fostului preşedinte Dmitri Medvedev, unul dintre opozanţii sărbătorii occidentale, a lansat o versiune rusească a zilei de Sfântul Valentin, pe care a denumit-o ‘Ziua familiei, a dragostei şi a fidelităţii’, pe care ruşii o celebrează la 8 iulie.

Pe de altă parte, în Arabia Saudită, Iran, Malaezia şi Uzbekistan, Ziua Îndrăgostiţilor a fost interzisă de autorităţi, acestea invocând incompatibilitatea cu valorile islamice.