Încă din 2007 –  când raportul la studiul de impact pentru proiectul Cernavodă 3 şi 4 a fost lansat spre consultare publică – Fundaţia TERRA Mileniul III a arătat că documentul este incomplet deoarece nu prezenta o analiză corespunzătoare a alternativelor, date privind impactul funcţionării – până la acel moment – a centralei nucleare asupra sănătăţii populaţiei (inclusiv cu privire la impactul concentraţiilor ridicate de tritiu asupra populaţiei din zonă), o analiză a riscului de atac terorist asupra centralei şi consecinţele sale (inclusiv asupra bazinului de combustibil uzat, neprotejat de anvelopa reactorului).

În plus, şi direct legat de analiza alternativelor, raportul la studiul de impact nu tratează în mod corespunzător problema costurilor, riscurilor şi impactului legat de lucrările hidrotehnice necesare pentru asigurarea apei de răcire, dezafectarea reactoarelor şi gestionarea deşeurilor radioactive, mai transmite fundaţia.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vortexul polar și-a schimbat direcția și acum se învârte ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

„Răspunsurile la doar o mică parte dintre aceste comentarii ne-au fost transmise după 4 ani! Ele se referă strict la monitorizarea stării de sănătate a poulaţiei din judeţul Constanţa, ignorând pur şi simplu oricare alte aspecte. Pentru lipsa răspusurilor la comentariile publicului interesat, procedura de evaluare a impactului de mediu NU poate fi considerată încheiată, şi o decizie finală nu poate fi luată.

În timp ce Ministerul Mediului analiza raportul EIM, tragedia de la Fukushima a demonstrat că centralele nucleare nu sunt niciodată 100% sigure. Indiferent de numărul sistemelor de siguranţă cu care a fost proiectat un reactor, de rezultatele satisfăcătoare în urma testelor, centralele nucleare sunt manevrate de oameni, iar Fukushima ne-a demonstrat că sunt vulnerabile şi în faţa naturii.

Centrala de la Cernavodă şi-a arătat la rândul ei vulerabilitatea în faţa efectelor schimbărilor climatice. Seceta prelungită din 2003 a dus la oprirea „accidentală” a reactorului 1 din lipsa asigurării apei de răcire. În 2012 nivelul Dunării a atins din nou cote alarmant de scăzute, riscul opririi celor 2 reactoare fiind unul real.

Alimentarea cu apă de răcire este esenţială în funcţionarea unei centrale nucleare. În condiţiile în care specialiştii climatologi vorbesc despre veri tot mai secetoase, cu temperaturi din ce în ce mai ridicate, e greu de imaginat că alimentarea cu apă de răcire a celor 4 unităţi nucleare poate fi asigurată în condiţii de siguranţă. Primul reactor de la Fukushima a explodat după ce nu s-a reuşit răcirea sa. Cel de al doilea reactor de acolo, a luat foc şi a  explodat, iar pereţii exteriori au fost distruşi tocmai pentru ca partea lui activă să poată fi răcită cu apă din ocean, deoarece niciunul dintre sistemele sale de răcire nu mai funcţiona.

Din perspectivă economico-financiară, o paralelă între cazul Cernavodă 3 şi 4 şi proiectul Centralei nulceare de la Belene este îndreptăţită. Bulgaria a renunţat în martie 2012 la planurile pentru centrala nucleară de la Belene, cu o capacitate de 2.000 de MW, pentru că acest proiect nu a reuşit să atragă suficient interes din partea investitorilor privaţi în ultimii trei ani, după ce grupul german RWE s-a retras în 2009 din cauza temerilor legate de finanţare.

EnergoNuclear, compania creată pentru construcţia celor 2 reactoare de la Cernavodă este controlată în proporţie de 84,65% de stat, prin Nuclearelectrica. In actionariat se mai gasesc Enel Investment Holding, cu 9,15%, si ArcelorMittal Galati cu 6,2%. Investitori străini importanţi, precum CEZ, GDF SUEZ, RWE şi Iberdrola s-au retras din acest proiect, acuzând „incertitudini economice şi de piaţă  legate în cea mai mare parte de actuala criză financiară”, scrie TERRA Mileniul III într-un comunicat de presă.

Costul estimat pentru cele două reactoare este de 4 miliarde de euro, iar fiecare unitate va avea o putere instalată de 720 MW. Durata de viaţă a unei unităţi este de 30 de ani.

În  contextul în care tot mai mulţi oameni din întreaga lume solicită închiderea centralelor atomice, iar guverne precum cel al Germaniei, Japoniei şi chiar al Franţei anunţă măsuri de renunţare la producerea energiei nucleare, Fundaţia TERRA Mileniul III solicită Ministerului Mediului şi Pădurilor respingerea cererii pentru acordul de mediu în cazul proiectului Cernavodă 3 şi 4.