Cercetătorii au descoperit fosilele unei specii gigantice de cămilă în zona arctică a Canadei. O analiză a proteinelor găsite în oase a dezvăluit că animalul, care a trăit acum circa 3,5 milioane de ani, este strămoşul speciilor din prezent.

Cercetarea este publicată în revista Nature Communications.

Alte Articole

Carmen Harra a spus adevărul despre împăcarea dintre Anamaria ...

Google introduce o funcție care să-i ajute pe utilizatori să ...

Lenovo interzis în Germania. Decizia de ultimă oră a tribunalului

„Ce este interesant la această poveste este zona: este cea mai nordică zonă unde au fost găsite cămile„, a declarat dr. Mike Buckley, autorul studiului, profesor la Universitatea Manchester.

Pliocenul de mijloc a fost o perioadă caldă din istoria Pământului, dar supravieţuirea în zona arctică atunci ar fi fost la fel de grea ca în prezent.

Anticele cămile erau nevoite să supravieţuiască unor ierni lungi şi aspre, cu temperaturi extrem de scăzute, cu mult sub 0 grade Celsius. Erau furtuni de zăpadă şi luni întregi de întuneric, iar zona arctică era acoperită de păduri.

Cercetătorii ştiau, deja, că speciile de cămile au existat şi America de Nord, acolo fiind descoperite fosile vechi de 45 de milioane de ani, însă au fost uimiţi să le găsească la o latitudine atât de înaltă.

De-a lungul a trei expediţii, care au început în 2006, cercetătorii de la Canadian Museum of Nature au strâns 30 de fragmente care aparţineau unui os de picior fosilizat, din Ellesmere Island, în Canada.

Studiul lor arată că specia era cu circa 30% mai mare decât cămilele din ziua de azi, măsurând 2,7 metri până la umeri. Animalul era, însă, destul de asemănător cu cele din prezent, deşi ar fi avut o blană mai deasă pentru a-i ţine cald.

Pentru mai multe investigaţii, echipa a luat colagen  – proteina dominantă în oase – din fosile şi l-a comparat cu cel găsit în alte fosile şi în speciile moderne. „Aceste biomolecule ne spun că este un strămoş direct al cămilelor modern”, a declarat dr. Buckley.

„Descoperirea sugerează că adaptarea cămilelor la deşert îşi are originea în extrema opusă – climatul foarte rece”, explică cercetătorul.

Experţii cred că cocoaşa cămilei, care înmagazinează grăsime şi nu apă, aşa cum cred mulţi oameni, i-ar putea oferi rezervele de energie necesare pentru iarna arctică de şase luni.

Ochii ei mari ar fi ajutat-o să vadă în condiţii de lumină scăzută, iar picioarele plate îi erau la fel de folositoare să meargă pe zăpadă, precum pe nisip.

Fosilele cămilei antice din Arctica