Expert în educaţie: O treime din tineri nu are ce să caute la liceu

Aproape fiecare ministru al Educaţiei şi-a imaginat examenul de Bacalaureat în felul său, iar aproape fiecare a adus câte modificări acestuia. Dacă acestea i-au ajutat pe elevi sau nu, părerile sunt împărţite. Specialistul în educaţie, Ştefan Vlaston, a declarat, pentru RTV.NET, că cerinţele de pe piaţa muncii încă nu sunt corelate cu pregătirea şcolară, însă încet, încet goana după diplome o să ia sfârşit.

15 iun. 2012, 05:47
Expert în educaţie: O treime din tineri nu are ce să caute la liceu

Una dintre cele mai mari probleme ale tinerilor care termină şcoala este faptul că nu ştiu să scrie şi să se exprime corect. „Românii sunt socotiţi în evaluări internaţionale cu 45% din copii analfabeţi„, a spus Ştefan Vlaston.

De aceea, expertul critică faptul că la Bac, elevilor li se pun întrebări despre teorie şi critică literară, în condiţiile în care unii dintre ei sunt încă „certaţi” cu gramatica. Mai mult, acesta nu este de acord cu subiectele care se dau la limba şi literatura română, în condiţiile în care nu toţi elevii fac acelaşi număr de ore de limba română.

„Toţi copiii dau aceeaşi probă la română, cu toate că nu toţi au acelaşi număr de ore. La română, la examen, se pun întrebări de critică literară, teorie literară, când nu toţi fac acest lucru la şcoală şi care nu îi ajută în piaţa muncii. Nu ştiu să scrie gramatical, pentru că la liceu nu se mai face gramatică, ceea ce este foarte greşit. Nu ştiu să se prezinte oral, să-şi scrie un CV sau o scrisoare de intenţie”, a mai specialistul.

CITEŞTE ŞI: Ce urmăresc profesorii la proba de competenţe orale la limba română

O treime din tineri nu are ce să caute la liceu. Nu oricine are resurse intelectuale

Cu toate acestea, spune el, standardele de la Bac nu pot fi coborâte pentru ca toţi elevii să ia examenul. „Nici nu pot fi coborâte standardele de pregătire curriculară prea mult, ca să ia toţi Bac-ul, pentru că la universitate, elevul trebuie să aibă o bază de cunoştinţe obţinute în liceu, care să le permită continuarea studiilor”, a precizat aceasta.

„Important ar fi să nu meargă toţi pe filiera liceală şi să aibă şcoala profesională. Cam o treime nu are ce să caute la liceu. Aceştia sunt practic victime ale sistemului. Nu oricine are resurse intelectuale. Evaluarea mea este că doar o treime dintre copii învaţă într-un traseu educaţional liceal fără nicio dificultate şi trec de la cunoştinţe la competenţe, o altă treime numai dacă ar fi împinşi de la spate, iar ultima treime nu are ce să caute în liceu. Ei sunt de profesională pentru că au resurse practice”, a explicat specialistul.

Diploma de Bac nu mai aduce niciun beneficiu pe piaţa muncii

Ştefan Vlaston spune că, simplul fapt că anul acesta nu s-au mai înscris la Bac nici măcar cei care aveau dreptul să-l dea, circa 25% din ei, demonstrează că tinerii şi-au dat seama că nu mai pot copia şi că diploma de bacalaureat nu mai are valoare de întrebuinţare pe piaţa muncii.

„Diploma nu le mai aduce niciun beneficiu. Asta se întâmpla când era statul principalul angajator în piaţa muncii şi nu se uita la ce se întâmpla în spatele diplomei. Încet, încet vom trece de la paradigma «diplome multe» la paradigma «munca este brăţara de aur»”, a declarat acesta.

Specialistul a dat exemplul Ungariei, unde adolescenţii fug de profilul teoretic din cauză că îşi dau seama că nu ştiu să facă nimic pe această filieră.

CITEŞTE ŞI: Culmea tupeului în prima zi de Bacalaureat. Elev de bani gata: Copiez tot ce se poate