Emoţiile, indiferent că e vorba de bucurie, de tristeţe, de furie, de dezgust, se metabolizează în corp într-un fel anume.

„Pornind de la mimică, gestică şi pantomimică, în momentul în care trăieşti o anumită emoţie şi simţi ceva concret, corpul tău îţi spune pe interior şi pe exterior ce emoţii ai. Sunt anumite emoţii care se metabolizează în stomac. Nu cred că este un lucru valabil pentru toată lumea. Unii metabolizează furia în ficat, alţii pot să o metabolizeze în altă parte a corpului, spre exemplu în zona de pelvis. Pe partea de îndrăgostire, temere, supraentuziasm, lucrurile astea se pot duce către stomac, ele se resimt acolo„, a declarat, pentru ROMÂNIATV.NET, Alina Plăişeanu, psihoterapeut.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Salată de roșii delicioasă după rețeta lui Radu Anton Roman. ...

Sore iubește din nou. Primele declarații despre Andrei: „Mi-am ...

Mintea şi corpul nu sunt două lucruri separate, iar ele funcţionează în congruenţă. Absolut toate lucrurile pe care le trăim la nivel de emoţie, de afectivitate, de trăiri, de stare, toate acestea se resimt în corp.

„Nu e un lucru pe care doar îl simţim sau îl gândim. Corpul reacţionează în momentul în care avem o anumită trăire, indiferent că este o acţiune clară, concretă, şi anume că mie îmi este frică de ceva sau că se manifestă printr-o transpiraţie, printr-un tremur, printr-o panică care se resimte la nivelul lacrimilor care încep să curgă. Reacţiile şi emoţiile au un corespondent în corp în interior sau în exterior. Fluturaşii în stomac, respectiv golul în stomac, sunt nişte manifestări ale unor emoţii foarte puternice care îşi fac prezenţa cunoscută în aceste părţi ale corpului. E un semnal că eu trăiesc o temere, o frică, un entuziasm sau o bucurie foarte mare. Ceva mă stimulează, mă face să mă simt într-un anumit fel şi corpul meu reacţionează”, explică psihoterapeutul.

Cum poate fi descris „golul în stomac” sau „fluturaşii în stomac”

Senzaţia de gol în stomac este asociată cu frica, panica, tristeţea. Ideea de „gol” reprezintă ideea de „tristeţe”. Senzaţia de fluturaşi în stomac este exact opusul, fiind asociată entuziasmului, bucuriei, exaltării. Fiecare trăieşte această senzaţie în mod particular, în funcţie de felul lui de a fi.

„Fluturaşii în stomac sunt nişte furnicături, ca nişte mişcări, ca şi cum stomacul tău ar prinde viaţă şi ceva înăuntrul lui s-ar mişca şi te-ar dinamiza. Golul în stomac poate să fie asociat şi cu partea de respiraţie şi cumva este ca o trecere a unei senzaţii de rece sau distinctă de corpul tău care traversează de la faringe, laringe, esofag, care trece practic prin tot sternul până când ajunge în stomac, o senzaţie care circulă, care se deplasează până se localizează undeva şi rămâne acolo şi ar putea fi caracterizată printr-o umplere, parcă invadează zona respectivă, e destul de puternică”, precizează, pentru ROMÂNIATV.NET, Alina Plăişeanu.

Fiecare emoţie îşi găseşte un loc în corp şi astfel trage un semnal de alarmă despre cum „mă simt” şi „ce-mi dă mie de gândit” starea, emoţia respectivă sau evenimentul care a declanşat emoţia. Este un eveniment declanşator, un stimul din exterior, care trezeşte o anumită reacţie în corp şi care apare într-un anumit loc specific.

„Mecanismul” care declanşează aceste senzaţii

„Există anumite reacţii organice normale la emoţii. Funcţionarea sistemului nervos urmăreşte să menţină un echilibru intern în organism. El îşi împarte munca în funcţie de ce urmăreşte fiecare subdiviziune a sistemului. Sistemul nervos central se ocupă de reglarea relaţiilor cu lumea externă, în timp ce sistemul nervos autonom se ocupă cu tot ceea ce se întâmplă în interiorul organismului”, explică psihoterapeutul.

Sistemul nervos autonom este împărţit în două părţi: sistemul nervos simpatic şi sistemul nervos parasimpatic. Cele două secretă adrenalină şi noradrenalină, moment în care se stimulează sistemul nervos simpatic şi se inhibă secreţiile gastrice. De exemplu, în momentul în care se inhibă secreţiile gastrice, ţi se poate usuca gura pentru că nu se mai produce salivă. Acest lucru se întâmplă atunci când te simţi tensionat, menţionează psihologul.

„Sistemul nervos simpatic este responsabil de pregătirea organismului pentru reacţia de „fugă” sau „luptă”. El pregăteşte organismul pentru absolut orice fel de pericol şi în situaţia respectivă la contactul cu emoţia, organismul are nişte reacţii viscerale care pot fi gol în stomac, se usucă gura, tremur, transpiraţie. Se stimulează activitatea inimii, inima pompează, la fel şi plămânii, sângele se redistribuie din stomac exclusiv spre muşchi şi creier astfel încât omul să fie pregătit să acţioneze în orice moment pentru pericol. Aportul de sânge se duce acolo unde e mai mare nevoie de energie. Sistemul parasimpatic face exact opusul. Acesta e preocupat de a conserva energia şi el stimulează digestia, depozitarea zahărului, etc. Practic, el protejează, nu comprimă totul spre atac, ci redistribuie ca să refacă organismul să ajungă la starea lui de normalizare. Funcţia de conservare a sistemului parasimpatic apare şi în contracţiile pupilei ca protecţie împotriva luminii”, a precizat, pentru ROMÂNIATV.NET, Alina Plăişeanu.

Citeşte şi Cât durează fluturii în stomac, în funcţie de zodia relaţiei voastre