După ce a fugit cu elicopterul de pe sediul Comitetului Central al PCR, Nicolae Ceauşescu a ajuns la Târgovişte. Deşi miliţienii au aflat de venirea lui şi au dus cuplul prezidenţial la sediul Miliţiei din oraş, statutul său era incert: nimeni nu se încumeta să-l aresteze.

Iniţial, Ceauşeştii şi ofiţerul de Securitate care-i însoţea i-au cerut unui oarecare Petre Petrişor să-i ducă la Târgovişte cu maşina sa, deoarece maşina lor rămăsese fără benzină. Acesta s-a conformat. În interiorul mașinii începe un joc bizar, în care rolurile se schimbă permanent. Ba securistul împreună cu noul șofer luat de pe marginea străzii sunt gardienii celor doi, ba primesc ordine de la aceștia, ordine pe care le îndeplinesc fără să crâcnească. Nimeni nu mai poate spune cine sunt arestati și cine sunt paznici.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Reacția incredibilă a unei cliente supărate pentru că nu ...

România, pe primul loc în UE la incidenţa şi mortalitatea ...

Petrişor îi duce finalmente la Protecţia Plantelor de la Târgovişte. Cei care se aflau acolo informează Miliţia care trimite două maşini să-i escorteze pe Ceauşeşti.

Miliţienii din mașină cu Ceaușescu, care primiseră ordin să-i ia pe cei doi, încep să primească ordine de la Ceaușescu, în timp ce colegii lor, care-i urmăresc, se pomenesc de cealaltă parte a baricadei faţă de cei de care plecaseră alături în misiune, astfel încât traseele celor două maşini se despart.

Un grup de tineri aflaţi într-un alt automobil îi zăresc pe Ceauşeşti şi încep să urmărească şi să lovească maşina acestora, dar la un moment dat trebuie să abandoneze urmărirea.

Ilie Petre Știrbescu se întorcea de la livada pe care partidul i-o făcuse una cu pământul, când a auzit de revolutie.

De acasă și-a luat și copiii și s-a dus la Revolutia din Târgoviște, despre care poate nu am fi aflat nimic, fără executia celor doi dictatori.

Acolo, prins mai mult între tineri, când militienii și securiștii asediati de multime au acceptat să ducă tratative, l-au remarcat pe el, fiind mai matur. Așa a intrat în sediu și așa l-a întâlnit pe Ceaușescu. Oficial, când l-a întâlnit, atunci, pe nea Nicu, acesta era președintele Republicii Socialiste România. Când s-a despărtit, Ceaușescu avea statut de acuzat…

„Ușa se deschide și apare un căpitan de la armată, însoțit de un locotenent-colonel de la miliția județeană. Le spune și lor că e trădat de elemente din afara graniței, și colonelul ne privește… Îmi spune că e bine să facem o percheziție. Eu zic da. Ceaușescu ne observa. ‘Cine sunteți voi, mă, să mă arestați voi pe mine?’ Momentul percheziției este și momentul arestării”, îşi aduce aminte Ilie Petru Ştirbescu.

Știrbescu este, practic, primul civil care-l trage la răspundere pe Ceaușescu pentru tot ce a făcut, ca un adevărat acuzator public. „Ați ordonat să se tragă la București și la Timișoara…”, i-a reproşat liderul ad-hoc la revoluţionarilor din Târgovişte.

„Dacă au tras şi trag securiştii, şi-au făcut datoria”, a spus dictatorul care l-a acuzat apoi pe Ştirbescu de trădare. „Mi-am trădat ţara, poporul? Te trădez pe dumneata care ne-ai trădat pe toţi”, a replicat acesta.

Singurul lucru recunoscut de Ceauşescu a fost înfometarea populaţiei, pe care a justificat-o prin faptul că a trebuit să cumpere petrol şi gaze de la ruşi.

„Eu nu am făcut nimic pentru Târgoviștea asta a voastră? Aici am fost arestat în ilegalitate. V-am făcut combinatul, platforma… Asta e răsplata?”, a întrebat dictatorul.

Când i s-a imputat demolarea satelor în vederea sistematizării, Ceauşescu şi-a pierdut cumpătul. „Se ridică și vine cu pumnul… ‘Spune, bă, ce sate am demolat?’ Liniștiți-vă, mă gândesc și vă spun imediat. Dar Dumnezeu mi l-o făcut o stană de piatră și nu am mai avut cui să spun. Nu mai avea aer, se îneca„, a relatat Ştirbescu. Mărturia lui vine și confirmă portretul dictatorilor. Cinici, aroganti și cu mintea-n alte sfere, erau foarte capabili să facă rău, dar incapabili să înteleagă prezentul.