Cum arată CLASA PREGĂTITOARE după două luni de şcoală. VEZI REACŢIILE dascălilor şi părinţilor

Urmând modelul de succes din ţările cu învăţământ performant, Ministerul Educaţiei a decis să facă câteva schimbări în anul şcolar 2012-2013. Una dintre cele mai importante modificări a fost introducerea în ciclul primar a clasei pregătitoare sau clasa zero. Fără să fi fost pregătită îndeajuns dinainte şi fără să fi fost testată, clasa zero a stârnit reacţii negative din partea părinţilor şi profesorilor. Acum, după două luni de la începerea anului şcolar, nemulţumirile nu mai sunt la fel de mari la ca început, însă asta nu înseamnă că toate problemele au fost rezolvate.

21 nov. 2012, 07:42
Cum arată CLASA PREGĂTITOARE după două luni de şcoală. VEZI REACŢIILE dascălilor şi părinţilor

Transformarea grupei pregătitoare în clasa zero a fost prevăzută în Legea Educaţiei din 2010. Teoretic, de la promulgarea actului normativ şi până la începutul anului şcolar 2012-2013 era timp suficient pentru a pune la punct clasa pregătitoare. Din păcate însă, clasa zero a început cu stângul.

Părinţii au fost luaţi pe nepregătite atunci când au aflat că înscrierea copiilor trebuia făcută în circumscripţia de care aparţin. S-a dezlănţuit atunci un mic haos, când unii părinţi, din dorinţa de a-şi înscrie copiii la o şcoală mai bună, şi-au schimbat domiciliul. În final, în ciuda scandalului stârnit, aproape 130.000 de copii au fost înscrişi în clasa pregătitoare.

De cealaltă parte, şcolile care urmau să găzduiască cursurile claselor pregătitoare au fost nevoite să renunţe la cancelarii, biblioteci sau laboratoare pentru a face loc nou-veniţilor.

O altă problemă legată de clasa zero a fost cea a personalul didactic. Profesorii care urmau să predea la clasa pregătitoare nu poate fi luaţi decât din sistem, autorităţile asumându-şi riscul de a creat un alt haos prin mutarea profesorilor de la o clasă la alta. Aşadar, cu doar două săptămâni înainte de începerea cursurilor, 8.000 de cadre didactice s-au înscris la cursurile de perfecţionare, care încă nu s-au încheiat.

Dotarea cu materiale didactice şi mobilier pe măsura celor mici şi amenajarea grupurilor sanitare a fost o altă problemă de care autorităţile au fost nevoite să se ocupe într-un timp foarte scurt. La acest capitol există încă plângeri. Unii profesori nu sunt mulţumiţi de dotarea săilor de clasă, mulţi dintre ei fiind nevoiţi să se ocupe personal de acest lucru şi, mai mult, pe cheltuiala proprie.

Învăţătorii de la clasa pregătitoare muncesc între 10 şi 12 ore pe zi

 „Copiii s-au adaptat fără eforturi prea mari, însă a fost necesar ca eu să muncesc 10-12 ore pe zi şi să am sprijinul părinţilor în confecţionarea de material intuitiv. Dacă ai aşa ceva, copilul vine cu plăcere la şcoală, indiferent unde se desfăşoară cursurile, grădiniţă sau şcoală”, a declarat pentru ROMÂNIATV.NET Iliescu Adriana, învăţătoare la Şcoala 119 din Bucureşti.

Pentru a-şi uşura sarcinile de zi cu zi, şi aşa încurcate de noile schimbări din sistem, Iliescu Adriana s-a organizat din prima zi de şcoală. Fără un ajutor prea mare de la Minister, aceasta a avut părinţii de partea ei şi multă putere de muncă.

„Materialele didactice le-am confecţionat eu. Înseamnă multă muncă. 2-3 ore pe zi să stai să decupezi, să lipeşti, să faci fişe. De la Minister au venit, după o lună de zile de la începerea şcolii, două saltele, un glob pământesc, trei hărţi şi două jocuri de masă”, a mai spus învăţătoarea.

Cei mai mulţi copii s-au adaptat noilor cerinţe şi nu simt schimbarea de la grădiniţă la şcoala pregătitoare. „Nu avem probleme deosebite, în afara celor foarte mici, care ar fi putut rămâne la grădiniţă, dar a fost opţiunea părinţilor să îi aducă la şcoală”, a precizat Iliescu Adriana.

Acum, după două luni de şcoală, părinţii care la început era speriaţi de introducerea clasei zero la ciclul primar, s-au mai liniştit. „Nu a avut nicio problemă cu părinţii, dar fiecare părinte, în prima zi de şcoală, a primit din partea mea o mapa cu vreo 30-40 de foi care conţineau un rezumat al programei şcolare, orarul, structura anului şcolar, necesarul de materiale. În felul acesta, părinţii au fost lămuriţi”, a declarat cadrul didactic.

Pe lângă orele de la şcoală, învăţătorii de la clasele pregătitoare trebuie să se dedice şi cursurilor de perfecţionare pe care le-au început în luna august 2012. „Cei care am anunţat la începutul anului 2012 că vom lua clasa pregătitoare, beneficiem de cursuri de perfecţionare. Învăţăm lucruri foarte interesante, numai că necesită un volum de muncă foarte-foarte mare. Două-trei ore pe zi de muncă numai pentru perfecţionare”, a conchis aceasta.

Introducerea clasei zero, benefică atât pentru copii, cât şi pentru învăţători

În ciuda stângăciilor de început ale Ministerului Educaţiei şi a criticilor venite din partea părinţilor şi profesorilor, există dascăli care cred că introducerea clasei zero a fost una benefică atât pentru copii, cât şi pentru învăţători.

„Ideea instituţionalizării copiilor în clasa pregătitoare nu este rea. Însă, ca orice schimbare din învăţământul românesc, şi aceasta s-a făcut în foarte mare grabă, pe principiul „să mai bifăm o acţiune făcută”. Probabil, înainte ar fi fost necesar un audit în care să se evidenţieze resursa umană, posibilităţile materiale şi dorinţele părinţilor, care s-au trezit în imposibilitatea de a asigura continuitatea supravegherii copiilor după ora 12.00, lucru care nu s-ar fi întâmplat la grădiniţă”, a declarat pentru ROMÂNIATV.NET Corina Bâlbâie, învăţătoare la Şcoala 165 din Bucureşti.

Mai mult, clasa pregătitoare a generat foarte multe posturi, însă „fără o viabilitate prea mare”. „Acum, renunţarea la clasa zero ar însemna ca mulţi educatori să intre în şomaj, pentru că s-au generat foarte multe posturi”, a explicat Corina Bâlbâie.

În ciuda grijilor pe care părinţii şi le făceau legat de adaptarea celor mici la un alt sistem de reguli, clasa pregătitoare îşi arată efectele pozitive încă de pe acum. „Nu este un impact foarte mare pentru copii trecerea de la grădiniţă la şcoală. Pentru cei mici, este un an benefic, iar aceste lucruri se văd încă de acum. Copiii învaţă să relaţioneze, să comunice. Toţi copiii devin uniformi, în sensul pregătirii. În UE, copiii merg la şcoala chiar de la cinci ani, cum este cazul în Franţa”, a mai precizat învăţătoarea.

Părinţii, nemulţumiţi de lipsa programelor after-school

Cea mai mare nemulţumire a părinţilor privitoare la clasa pregătitoare este legată de faptul că multe şcoli nu au after-school şi sunt nevoiţi să caute soluţii pentru a nu-şi lăsa micuţii nesupravegheaţi.

„Părinţii nu au nimic cu introducerea clasei pregătitoare în învăţământul obligatoriu. Singura nemulţumire care vine din partea părinţilor este că atât timp cât această clasa ar fi fost organizată în grădiniţe, copiii aveau posibilitatea să petreacă mai mult timp în grădiniţe şi nu se punea problema finalizării programului la prânz. Lucrul acesta a creat neplăceri părinţilor, care sunt nevoiţi să găsească soluţii ca să nu-şi lase copiii nesupravegheaţi”, a declarat la ROMÂNIATV.NET Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi.

Următoarele neplăceri pe lista părinţilor ţin de o proastă amenajare a grupurilor sanitare şi a spaţiilor de joacă pentru copii. De asemena, părinţilor nu sunt mulţumiţi de faptul că cei mici nu pot fi separaţi de colegii mai mari, unii dintre ei cu comportament violent.

Cât priveşte adaptarea celor mici la clasa zero, nu au existat probleme deosebite. „Sunt copii care se adaptează mai greu, dar asta este o problemă care se poate întâmpla şi la grădiniţă şi la clasa pregătitoare. Astea sunt probleme inerente oricărui început de drum”, a conchis Mihaela Gună.

La finalul lunii septembrie, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a anunţat că după primul semestru se va face o analiză pentru a se stabili dacă se menţine clasa pregătitoare la şcoală şi anul următor sau revine la grădiniţă.

„Am luat decizia, ca după primul semestru, să facem o analiză, cu puncte tari şi puncte slabe. Evident că, de la doamnele educatoare semnalul este clar: clasa pregătitoare ar trebui să rămână în grădiniţă. Sunt foarte multe argumente în favoarea acestei opţiunii pe care doamnele educatoare au exprimat-o: faptul că într-o şcoală avem elevi de 18 ani şi copii de cinci ani şi jumătate, nu este cea mai fericită situaţie când ies în pauză şi unii şi alţii. De aceea, eu cred că această analiză ne va duce în situaţia să putem lua o decizie corectă, pentru că, după opinia mea, să greşeşti, poate fi acceptat, dar să perseverezi diabolic, nu cred că trebuie să facem lucrul acesta”, a declarat Ecaterina Andronescu.