„Infecţiile genitale determinate de Chlamydia Trachomatis reprezintă cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală. Infecţia dată de Chlamydia Trachomatis se transmite de obicei pe cale sexuală, poarta de intrare fiind reprezentată de uretră la bărbat şi cervix la femeie”, a explicat pentru ROMÂNIATV.NET medicul ginecolog Andreea Ruxandra Albu.

Ce simptome prezintă infecţia cu Chlamydia Trachomatis

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care ...

De la un accident banal, la confruntarea cu un inamic necruțător. ...

Cel mai frecvent, boala nu prezintă simptome, astfel ea scapă frecvent nediagnosticată şi netrată, ceea ce favorizează răspândirea ei şi aparitia complicaţiilor: boala inflamatorie pelvină, infertilitate, durere pelvina cronică, sarcină ectopică. De aceea, este obligatoriu consultul ginecologic periodic!

„La femei, simptomatologia este una foarte vastă, începând de la dureri pelviabdominale joase (uneori o durere surdă sau poate chiar una acută), sensibilitate anexială, durere la contact sexual (la examenul clinic, manevra de mobilizare a uterului este dureroasă). Toate aceste semne sunt caracteristice unei boli inflamatorii pelvine. Boala inflamatorie pelvină chlamydiană se prezintă asemănător cu cea determinată de alte microorganisme, cu excepţia faptului că se produce mai lent, cu perioade de acutizare, în special în timpul menstruaţiei sau imediat după aceasta. La bărbaţi, eventuala cronicizare conduce la uretrita cronică, prostatită, epididimită, proctită, sindrom Reiter, infertilitate”, a mai precizat Andreea Ruxandra Albu.

În urma consultului, pacientei i se vor recomanda efectuarea mai multe teste specifice pentru Chlamydia Trachomatis. „Vorbim despre serologia specifică, adică dozarea anticorpilor anti-Chlamydia (Ig A, Ig M şi Ig G) şi determinarea antigenului Chlamydia în secreţii urogenitale şi, bineînţeles, şi testele specifice de inflamaţie (leucocite, VSH, proteina C reactivă, fibrinogen). Ecografia este de mare folos în special în formele vechi de boală, în care avem de-a face cu complicaţii, cum ar fi abcesul tuboovarian”, a potrivit medicului ginecolog.

Cum poate fi tratată infecţia cu Chlamydia?

Tratamentul se va face cu antibiotic şi antiinflamatoare. De obicei, sunt necesare cure prelungite şi repetate, în funcţie de cât de veche este infecţia. De asemenea, este foarte important tratamentul partenerului sexual al femeii infectate.

De reţinut este că infecţia cu Chlamydia Trachomatis nu creează imunitate după vindecare. Astfel, un comportament sexual riscant poate duce oricând la o nouă infectare.

Dacă infecţia cu Chlamydia nu este tratată, ce complicaţii pot apărea?

Cele mai multe infecţii sunt necomplicate. „Diagnosticate precoce şi tratate corespunzător se vindecă fără sechele. În caz contrar, boala evoluează putând persista luni de zile, chiar ani. În acest interval de timp, infecţia tractului genital inferior se răspândeşte la nivelul tractului genital superior, conducând la apariţia durerii pelvine cronice şi a bolii inflamatorii pelvine (salpingita, endometrita), cu formarea consecutivă de cicatrici tubare, care la rândul lor cresc foarte mult riscul de sarcină ectopică şi infertilitate”, avertizează specialistul.

Infecţia cu Chlamydia se poate transmite nou-născutului în timpul naşterii

„Femeile cu infecţie genitală chlamydiană pot transmite infecţia nou-născuţilor în momentul naşterii, la trecerea acestora prin filiera genitală a mamei, riscul de transmitere verticală fiind de aproximativ 50%. Contaminarea copilului se poate face la nivelul: nazofaringelui (în 70% din cazuri), conjunctivei, rectului, vaginului, plămânilor”, a mai explicat Andreea Ruxandra Albu.