Prima reacţie a Comisiei Europene privind folosirea bicarbonatului de sodiu în mici

Micii româneşti au ajuns pe masa Comisiei Europene. Înalţii oficiali de la Bruxelles trebuie să stabilească dacă permit în continuare comercializarea mititeilor care conţin bicarbonat de sodiu. Folosirea bicarbonatului de sodiu sau E 500 în reţeta "mititeilor" de către industria cărnii din România pare acceptabilă, dar procedurile vor trebui respectate. Mai mult, solicitările de autorizare sunt analizate de la caz la caz. Producătorii de carne din ţara noastră au făcut apel la membrii comisiei și susțin că bicarbonatul nu este nociv.

03 mai 2013, 10:21
Prima reacţie a Comisiei Europene privind folosirea bicarbonatului de sodiu în mici

Chestiunea a fost într-adevăr discutată ieri (joi n.r.) la reuniunea Grupului de lucru al experţilor guvernamentali asupra aditivilor alimentari„, a declarat purtătorul de cuvânt al comisarului Tonio Borg.

Guvernul României a anunţat joi că reprezentantul său va aborda cu acest prilej, la solicitarea Asociaţiei Române a Cărnii, chestiunea introducerii reţetei produsului mititei pe lista reţetelor tradiţionale, alături de burger şi cârnatul spaniol chorizo, scrie agerpres.ro.

Bicarbonatul de sodiu sau E 500 nu este şi nu a fost niciodată autorizat în prepararea cărnii, inclusiv în cazul mititeilor. În noua listă a aditivilor alimentari pentru UE, folosirea autorizată a acestora este prezentată în conformitate cu categoriile de alimente la care ei pot fi adăugaţi. Noua listă este bazată pe autorizaţiile acordate în conformitate cu vechile directive şi va intra în vigoare de la 1 iunie„, a adăugat Frederic Vincent.

Practic, este vorba despre anexa II a Regulamentului CE nr. 1333/2008 al Consiliului UE şi al Parlamentului European privind aditivii alimentari, amendată trei ani mai târziu prin Regulamentul nr. 1129/2011, care intră în vigoare de la 1 iunie 2013.

Dacă industria cărnii foloseşte aditivi, care sunt esenţiali pentru ei (mititei – n.r.), este necesară depunerea unei cereri de autorizare. Folosirea aditivilor este analizată de la caz la caz şi dacă aceasta respectă condiţiile prevăzute în legislaţia privind aditivii alimentari, Comisia Europeană va propune autorizarea lor. În cazul concret al folosirii E 500 în mititei, folosirea aditivilor în acest produs tradiţional pare acceptabilă, dar procedurile vor trebui respectate”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al executivului comunitar.

 Sorin Minea, director Romalimenta, a declarat, la România TV, că exste exclus faptul ca României să îi fie interzis să mai producă mici. În schimb, normele referitoare la reţeta lor de preparare pot deveni mai severe. „Micul nu poate să dispară de pe piaţa românească. Miza este ca el să fie permis şi pe piaţa europeană”, a declarat Minea. Acesta s-a pronunţat pentru revenirea la cea mai veche reţetă de mici păstrată, ce datează de la 1900. În aceste condiţii, micul ar putea deveni un brand românesc recunoscut pe plan european.

Pentru ca acest lucru să fie posibil este necesar ca toţi producătorii să renunţe la alterările acestei reţete, alterări cauzate de folosirea mai multor aditivi. „De exemplu, nu înţeleg de ce trebuie să punem în mici şi reţete vegetale. Să nu be batem joc de reţetă, ăsta e principalul lucru„, a mai spus Minea.

La rândul său, consilierul prezidenţial pe probleme de agricultură Adrian Răduescu a arătat că restricţiile impuse de Comisia Europeană ar putea avea chiar un impact pozitiv asupra calităţii acestui produs. „Va circula micul tradiţional, cu o reţetă standard, ce va duce la îmunătăţirea calităţii micului”, a estimat Rădulescu.

Cea mai veche reţetă după care sunt făcuţi mititeii este cunoscută încă din anul 1900.