Comisia Europeană a întrerupt plăţile pe POS DRU, pentru că Autoritatea de Management a programului nu a implementat nişte recomandări ale Autorităţii Române de Audit, legate de evaluarea proiectelor şi de controlul proiectelor în primă fază. Neregulile legate de derularea POS DRU nu sunt însă o premieră. Iată două cazuri, recente, în care înalţi funcţionari ai statului au fost implicaţi în scandaluri legate de finanţările pe POS DRU.

Alte Articole

Cu cât se scumpesc produsele pe lanţul de aprovizionare, de ...

ANAF ia în vizor comerţul cu haine second-hand şi măcelăriile. ...

Primul caz: pe 15 octombrie 2011, şeful ANOFM a fost prins în flagrant când lua mită 82.000 de lei, în 2 proiecte POS DRU.

Fostul şef al Silviu Bian al ANOFM şi alţi doi directori din Agenţie (Alexandra Maria Ţichindelean, Cristache Ristea) au fost deferiţi justiţiei de procurorii anticorupţie pentru luare de mită în formă continuată şi complicitate la această faptă, după ce Bian ar fi primit mită peste 270.000 de euro de la 8 angajaţi din cadrul unor proiecte POS DRU, din decembrie 2010 până când a fost arestat, în octombrie 2011. Bian a fost prins în flagrant pe 15 octombrie, luând mită 82.000 de lei.

Miza: 2 proiecte prin POS DRU. Mita: peste 270.000 de euro.

Din 1 iulie 2010, la Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu Râşnov  (instituţie aflată în subordinea ANOFM) se aflau în derulare 2 proiecte finanţate prin POS DRU. Vorbim de  „Pregătirea aprofundată, continuă în serviciul public de ocupare – PACSPO” şi „Învăţământ continuu aprofundat pentru România – ICAR”. Fiecare dintre ele a fost finanţat cu 5 milioane de euro (alocarea maximă per proiect prin POS DRU).

În intervalul decembrie 2010-octombrie 2011, şeful ANOFM Silviu Bian a fost acuzat că a primit peste 270.000 de euro de la 8 angajaţi în cadrul proiectelor antemenţionate în schimbul acordului său că va vira echivalentul a 25% (cofinanţarea) din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Dacă Bian nu ar fi furnizat cofinanţarea (din fondurile ANOFM) pentru cele 2 proiecte, ele ar fi fost întrerupte, şi cei 8 angajaţi nu ar mai fi fost plătiţi în cadrul proiectelor prin POS DRU. De unde înţelegem că mita, deşi consistentă, renta pentru cei 8 angajaţi.

Alexandra Maria Ţichindelean, director al Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul ANOFM (OIPOSDRU), a fost acuzată şi ea de luare de mită, în acest caz. Ţichindelean ar fi primit mită 10.000 de lei de la un angajat al firmei partenere în cadrul aceloraşi 2 proiecte POS DRU, folosite ca pretext pentru mita în formă continuată furnizată lui Bian. Ea ar fi luat banii, după efectuarea unui control la firma respectivă pentru a o favoriza/”proteja” în cazul unor controale viitoare.

Cristache Ristea, directorul executiv al Centrului Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu Râşnov, a fost acuzat pentru complicitate la luare de mită în formă continuată, în acelaşi caz. Ristea e acuzat că ar fi colectat lunar mita de la cei 8 angajaţi în cadrul proiectelor prin POD DRU şi o dădea mai departe lui Bian. Bian este cercetat penal în stare de libertate

Al doilea caz: fostul ministru al Muncii Ioan Botiş găzduia în casa sa un ONG care a atras 500.000 de euro prin POS DRU. Şi în care, întâmplător, lucra soţia sa.

Ioan Botiş declara în 2011 la Realitatea TV că soţia sa lucrează în cadrul unui ONG din Bistriţa, care funcţionează temporar în casa lui, şi care a atras 500.000 de euro prin POS DRU, program pe care îl gestiona chiar ministerul pe care îl conducea.
Este vorba de Asociaţia Parteneriat Euroactiv Bistriţa (APEB), înfiinţată pe 14 septembrie 2007.

Botiş a argumentat că nu există niciun conflict de interese în faptul că finanţarea primită de ONG vine prin POSDRU, program coordonat de ministerul pe care îl conduce.

În septembrie 2010, deputatul Botiş a fost numit ministrul Muncii. În octombrie acelaşi an, ONG-ul soţiei sale a depus dosarul pentru accesarea fondurilor europene prin POS DRU. Într-o lună, ONG-ul a primit 450.000 de euro nerambursabili, plus 187.700 de lei de la bugetul de stat.

ANI s-a sesizat din oficiu pe 19 aprilie 2011 cu privire la nerespectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Botiş, în mandatul de ministru al Muncii (3 septembrie 2010-20 aprilie 2011).  ANI susţine că sunt indicii temeinice că fostul ministru Ioan Botiş ar fi săvârşit infracţiunea de conflict de interese.

Botiş şi-a dat demisia de onoare.