Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nu prevedea nimic legat de reînfiinţarea Cancelariei premierului, ci introducea, printre altele, funcţiile de ministru delegat pentru Administraţia Publică, pentru Dialog Social şi, respectiv, pentru Mediul de Afaceri.

Ordonanţa a fost însă aprobată în luna iulie, conform procedurii, printr-o lege a Parlamentului care a preluat mai multe amendamente ale senatorului PSD Trifon Belacurencu.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Gabriela Firea, despre scandalul azilurilor: Nu am de ce să ...

Marcel Ciolacu ironizează candidatura lui Geoană la prezidențiale: ...

Unul dintre amendamentele acceptate prevede că aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit atât din Secretariatul General, departamente şi alte structuri organizatorice, dar şi din Cancelaria primului-ministru. Cancelaria va fi condusă de o persoană cu rang de ministru şi va include unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat.

Reînfiinţarea după mai mult de trei ani a Cancelariei este justificată de către senator prin faptul că aceasta va reprezenta „o pârghie eficientă în activitatea primului-ministru” în procesul de analiză, elaborare şi comunicare a soluţiilor pentru îndeplinirea programului de guvernare.

În scopul evitării oricăror cheltuieli bugetare suplimentare, Cancelaria primului-ministru va fi o structură fără personalitate juridică, alcătuită numai din acele compartimente necesare realizării acestui obiectiv, care în prezent funcţionează în componenţa altor instituţii publice.

În martie 2009, fostul Guvern a decis prin ordonanţă de urgenţă desfiinţarea Cancelariei primului-ministru, argumentând că modul de organizare a acestei structuri, atunci cu personalitate juridică, s-a dovedit nefuncţională, existând paralelisme şi suprapuneri în unele domenii cu Secretariatul General al Guvernului, precum coordonarea procesului politicilor publice, planificarea strategică, reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti.

„Aceste neconcordanţe au fost evidenţiate şi prin evaluările organizaţiilor internaţionale. Astfel, Raportul comprehensiv de monitorizare pe 2005 elaborat de Comisia Europeană specifică faptul că Secretariatul General al Guvernului şi Cancelaria primuluiM-mnistru, instituţii care alcătuiesc centrul Guvernului, se confruntă cu existenţa unor suprapuneri în ceea ce priveşte atribuţiile şi funcţiile lor specifice. De asemenea, atât SIGMA (Support for Improvement in Governance and Management), cât şi Banca Mondială au exprimat necesitatea reformării şi restructurării aparatului de lucru al Guvernului. O analiză a aparatului de lucru al Guvernului la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene a arătat că România este singurul stat care are centrul Guvernului format din două instituţii distincte”, se arată în ordonanţa din 2009.

Un alt argument prezentat era că instituţia Cancelariei a devenit o structură cu multiple atribuţii şi cu un mare număr de personal, care nu poate răspunde rapid la multitudinea de probleme de pe agenda Guvernului din cauza domeniului extins de competenţe care îi revine.

Desfiinţarea Cancelariei a fost prezentată la acel moment şi ca o măsură de restrângere a cheltuielilor bugetare în contextul crizei economice