Borbely îi dă replica lui Macovei: Nu spune adevărul. Este foarte păgubos ceea ce face

Vicepreşedintele UDMR, Borbely Laszlo a respins acuzaţiile Monicăi Macovei potrivit cărora Uniunea intenţionează amendarea Codului Penal astfel încât demnitarii să se poată sustrage cercetării penale pentru fapte de corupţie. Astfel, demersul vicepreşedintelui PDL ar fi unul păgubos pentru interesele României.

RomaniaTV.net
24 feb. 2012, 14:22
Borbely îi dă replica lui Macovei: Nu spune adevărul. Este foarte păgubos ceea ce face

Vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, a declarat, vineri, la Băile Tuşnad, că afirmaţiile făcute de europarlamentarul PDL Monica Macovei fac rău României.

„Acest lucru trebuie clarificat, este o problemă constituţională. Nu suntem în faza în care să dăm sentinţe şi este foarte păgubos ceea ce face doamna Macovei, pentru că ea vorbeşte despre o propunere a unui deputat sau altul de parcă ar fi fost o treabă decisă în coaliţie. Deci ea – ceea ce face de fapt – denunţă România la UE pe baza unui amendament propus de deputaţi. Eu atrag atenţia şi colegilor din guvernare să nu lansăm unele idei şi presupuneri care în momentul de faţă sunt la nivelul unor propuneri de amendamente ale unor deputaţi, pot fi UDMR sau din alte părţi”, a spus Borbely, citat de Mediafax.

Borbely a afirmat că Monica Macovei nu spune adevărul şi că nimeni nu trebuie să se panicheze, întrucât Codul Penal nu este singura lege la care parlamentarii vin cu propuneri.

„Doamna Macovei nu spune adevărul, pentru că nici vorbă să fi propus vreun parlamentar UDMR asemenea lucruri şi suntem în discuţii. Nu trebuie nimeni să se panicheze, nu este singura lege în care parlamentarii vin cu unele propuneri şi vom lua o decizie împreună. Doamna Macovei să aştepte sau să vină la o şedinţă a coaliţiei, şi atunci îi explicăm”, a spus Borbely.

El a adăugat că, din cunoştinţele sale, colegii din UDMR vorbesc în termeni constituţionali atunci când afirmă că funcţionarul public este o categorie, iar parlamentarul este o altă categorie, menţionând că ambele se află sub incidenţa legii, valabilă pentru toţi.

La Băile Tuşnad a avut loc, vineri, întrunirea Consiliului Regional al UDMR din Ţinutul Secuiesc, la care a participat şi liderul Uniunii, Kelemen Hunor, care a refuzat să comenteze declaraţiile lui Macovei.

Vicepreşedintele PDL Monica Macovei acuză UDMR că pune „piedici grosolane” aderării României la spaţiul Schengen, prin propunerile depuse la Parlament de modificare a Codului Penal, astfel încât demnitarii să nu mai poată fi anchetaţi pentru infracţiuni de corupţie.

Macovei semnalează, pe blogul său, că UDMR propune ca parlamentarii, miniştrii, alţi demnitari să nu mai poată fi anchetaţi şi condamnaţi pentru luare de mită şi alte infracţiuni de corupţie sau care aduc pagube materiale statului.

„Suntem pe ultima sută de metri pentru a convinge Europa că anticorupţia funcţionează în România, mai ales la nivel înalt, adică al politicienilor, că suntem un stat de drept în care legea se aplică egal şi pentru omul de rând şi pentru politicieni, că şi politicienii pot face închisoare. Ca să dobândim încrederea Statelor Membre ale Uniunii pentru a intra demni în spaţiul Schengen. DNA, DIICOT şi ANI îşi fac datoria, anchetează, verifică, trimit în judecată politicieni, iar judecătorii au început să dea pedepse pe măsura faptelor. Doi parlamentari UDMR (şi cine o mai fi în spatele lor) pun însă piedici grosolane, care ne pot costa pe toţi cei care vrem în Schengen şi care vrem să trăim într-o ţară normală, a noastră şi nu a «lor», în care, dacă avem corupţie politică, să avem şi politicieni la închisoare (desigur, prin judecăţi drepte, rapide şi pe bază de probe)”, susţine Monica Macovei.

Ea menţionează şi care sunt „ultimele piedici grosolane puse de doi parlamentari UDMR”, referindu-se la propunerea depusă în Parlament pentru a modifica Codul Penal, astfel încât parlamentarii, miniştrii, primarii etc. să fie eliminaţi din definiţia „funcţionarilor publici” şi practic să nu poată fi anchetaţi şi pedepsiţi penal pentru luare de mită, trafic de influenţă, conflict de interese, abuz în serviciu, delapidare etc.

Macovei menţionează că a auzit un reprezentant al UDMR spunând, într-o emisiune televizată, că „luarea de mită nu poate fi comisă de un parlamentar”.

„Ba da, şi parlamentarii pot lua mită sau comite trafic de influenţă, pentru a modifica legi, a angaja persoane, a «rezolva contracte» şi multe altele. La fel şi miniştrii, şi ei pot lua mită, după cum am văzut în atâtea cazuri. Oricine exercită puterea publică poate lua sau da mită, poate face trafic de influenţă, asta de când lumea”, subliniază Monica Macovei.

Ea precizează că parlamentarul Marton Arpad a propus eliminarea din definiţia „funcţionarului public” a persoanelor care „exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură”, adică eliminarea art. 175 litera b din noul Cod Penal. Macovei explică faptul că acest lucru ar însemna că aceste persoane nu vor putea fi anchetate şi condamnate pentru luare de mită şi alte infracţiuni de corupţie sau care produc pagube materiale.

„Aceştia ar fi mai presus de lege, violând egalitatea în faţa legii. Reamintesc că una din cerinţele intrării României în UE a fost lupta împotriva corupţiei politice; să ştie şi UDMR, corupţia politică este corupţia comisă de politicieni”, adaugă Monica Macovei.

Vicepreşedintele PDL menţionează că a doua propunere aparţine deputatului Mate Andras Levente, care doreşte ca infracţiunea de „conflict de interese” să fie de facto dezincriminată.

„Face asta prin propunerea de a adăuga cuvântul «nejustificat» la folosul material obţinut în urma unui act făcut în conflict de interese. În propunerea deputatului Levente, textul ar suna aşa: «Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial nejustificat, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin panas la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică». De exemplu, dacă la licitaţia făcută de un primar câştigă firma lui, a soţiei sau a unei rude, folosul patrimonial nu poate fi «justificat» ori «nejustificat», el este un folos patrimonial şi atât, constituind un element al infracţiunii de conflict de interese (este de fapt scopul infracţiunii). Un astfel de folos patrimonial (în bani) nu este niciodată «justificat». Deputatul Levente propune şi o altă modificare la definiţia infracţiunii de conflict de interese, reducând aria persoanelor care beneficiază de folosul patrimonial, reducând astfel sfera de aplicare a infracţiunii de conflict de interese”, arată Macovei.

„Şi să nu uităm, prin scoaterea din definiţia funcţionarului public a parlamentarilor, miniştrilor, a altor persoane care exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură – asta fiind propunerea dlui Marton, descrisă la pct 1- niciuna dintre aceste persoane nu va putea fi anchetată, sancţionată ori condamnată pentru conflict de interese. Deci s-au scos şi de sub această infracţiune!”, mai scrie Monica Macovei.

Ea aminteşte că deputatul Mate Andras Levente a fost investigat de ANI pentru că şi-a angajat soţia la cabinetul sau parlamentar.