Iată câteva exemple de boli, cauzate de lipsa de vitamine în organism, care au făcut ravagii cu secole în urmă.

Beriberi. Simptomele bolii beriberi erau scăderea în greutate, slăbiciune, durere, puls neregulat, insuficienţă cardiacă, afectarea creierului. Netratată corespunzător, boala era fatală. În Asia, boala Beriberi a fost considerată mulţi ani epidemie. Surprinzător, boala a afectat păturile înalte ale societăţii şi nu persoanele sărace. Deşi alimentaţia bogaţilor nu se putea compara cu cea a săracilor, totuşi, în cazul beriberi s-a dovedit că nivelul ridicat de trai nu înseamnă neapărat sănătate. Boala era cauzată de lipsa vitaminei B1. Şi s-a constatat că, în familiile bogate, se spăla de prea multe ori orezul, ceea ce conducea la pierderea vitaminei B1. Cum săracii nu prea spălau orezul, ei beneficiau din plin de această vitamină. O altă categorie afectată de beriberi erau alcoolicii, al căror organism nu putea absorbi corespunzător vitamina B1.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care ...

De la un accident banal, la confruntarea cu un inamic necruțător. ...

Pelagra. După descoperirea şi exploatarea Americii, porumbul s-a răspândit în întreaga lume. Deşi, cultivatorii americani, tratau porumbul cu var, europenilor nu le-a plăcut gustul şi a omis această etapă în prepararea lui. Pe măsură ce cultivarea porumbului se răspândea fulgerător, la fel de fulgerător s-a răspândit şi pelagra. Simptomele erau diaree, dermatită, demenţă şi, în final, decesul. Iniţial s-a crezut că porumbul este toxic. Mult mai târziu s-a descoperit că, deşi bogat în carbohidraţi, porumbul n-are vitamina B3 (niacină). Nativii americani, prin utilizarea varului, adăugau vitamina care lipsea din porumb.

Carenţa de biotină. Lipsa vitaminei B7 se numeşte deficienţă de biotină. Aceasta duce la iritaţii, mâncărimi, pierderea părului, anemia, afecţiuni mintale (halucinaţii, depresii, somnolenţă). Vitamina B7 se regăseşte în carne, ficat, lapte, alune şi unele legume. Carenţa de biotină este destul de rară, totuşi a fost întâlnită în rândul culturiştilor. Cum aceştia erau sfătuiţi să consume ouă crude, o proteină din albuş anihilează vitamina B7 şi astfel organismului îi este imposibil să o absoarbă. O carenţă uşoară de biotină se înregistrează şi în rândul femeilor însărcinate, de aceea se recomandă suplimentele vitaminice în cazul acestora.

Scorbut. Această boală a fost înregistrată prima dată în rândul oamenilor care trăiau pe mare. Ambarcaţiunile aveau doar alimente non-perisabile sau carne sărată şi cereale uscate, aşa că marinarii consumau fructe şi legume foarte puţine spre deloc. Scorbutul presupune stare de letargie, apariţia de pete pe piele, sângerări gingivale, pierderea dinţilor, febră şi chiar deces. Civilizaţiile antice tratau scorbutul cu ajutorul plantelor. Cu timpul, însă civilizaţiile ulterioare n-au mai ţinut cont de valoarea acestor plante şi nu le-au mai folosit. Abia în secolul al XVIII-lea, s-a descoperit că citricele şi carnea de cal vindecă scorbutul, cauzat de lipsa vitaminei C.

Rahitism. Această boală duce la înmuirerea oaselor şi a muşchilor, ceea ce conduce la deformarea definitivă a acestora. Această boală a fost eradicată, însă mai sunt supuşi riscului bebeluşii alăptaţi de mame care nu stau suficient de mult la soare sau a căror alimentaţie nu este corespunzătoare. Formulele de lapte sunt îmbunătăţite astfel încât vitamina D şi Calciul să nu lipsească din hrana bebeluşilor. Specialiştii avertizează că boala poate reapărea din cauza faptului că foarte mulţi copii petrec majoritatea timpului în casă.

Citeşte mai mult pe sfatulparintilor.ro