Credeam ca Jucatorul va face una din miscarile lui surprinzatoare, care rup ritmul si restabilesc agenda publica. O mutare care sa-l faca din nou actorul principal, in jurul caruia se reconfigureaza scenariul si se plaseaza figurantii. Basescu avea nevoie de un astfel de soc, al carui suflu sa-l ridice in sondaje. Ma gindeam ca-i va cere Robertei Anastase sa plece, spre binele tarii si al Parlamentului. Sau ca-si va anunta intentia de a demisiona la toamna, ca sa cupleze parlamentarele cu prezidentiale. Sau ceva mai soft, dar cu impact.

In loc de asta, Basescu a venit cu un discurs copiat dupa cele pe care le-a tot rostit in fata parlamentarilor, ca sa ramina in Monitorul Oficial si in analele istoriei. Le-a cerut senatorilor si deputatilor Puterii, singurii prezenti in sala, sa gaseasca solutii pentru ca salariile bugetarilor sa revina, la 1 iunie, adica inainte de alegerile locale, la valoarea dinainte de taierile din 2010. Le-a multumit pentru reforma in justitie - adoptarea celor patru Coduri -, pentru legislatia in domeniul muncii, le-a cerut sa continue modernizarea statului prin reforma administrativa, legea sanatatii si reducerea numarului de parlamentari, le-a impartasit parinteste din experienta sa de "membru al Consiliului European". A vorbit mult despre fibra optica si a combatut morile de vint, ca fiind scumpe si inestetice.

A fost un discurs extrem de lung, care a acoperit totul fara sa spuna nimic nou. Desigur ca singura informatie de interes a fost cea privind eventuala "reintregirea" salariilor bugetarilor, fara vreun angajament concret. Dar aici Traian Basescu a fost necinstit cind le-a cerut parlamentarilor sa gaseasca solutii pentru acest lucru, cita vreme senatorii si deputatii n-au fost consultati atunci cind presedintele a luat decizia taierii salariilor, chiar si peste capul guvernului de atunci. In urma, cu doua zile, premierul Ungureanu a evitat sa spuna daca salariile bugetarilor vor reveni la valoarea de acum doi ani, sugerind ca singurul lucru pe care l-ar putea face este reduca CAS pentru salariati si, eventual, pentru angajatori. Acum, dupa doi ani in care i-a terfelit pe parlamentari si ministri ca nu sustin suficient taierile bugetare, presedintele pune pe umerii lor povara gasirii de resurse pentru maririle salariale.

Intregul discurs al presedintelui a aratat insa ca seful statului e in pana de idei si solutii. Basescu a mestecat, timp de o ora si jumatate, aceleasi teze pe care le sustine de doi ani, fara argumente sau puneri in context noi. Sa nu mai vorbim despre faptul ca unele dintre aceste proiecte - reorganizarea administrativa, modificarea Constitutiei - sunt utopice, pentru ca actuala putere nu mai are forta politica sau vointa sa le puna in aplicare. Suna bine, dar seamana a lupta cu morile de vint.