Potrivit legii, plenul Curţii Constituţionale decide „cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului”. Practic, judecătorii CCR vor stabili  „dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia„. 

„Înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curţii Constituţionale se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună„, mai prevede legea. Aceasta înseamnă că ultimul pas procedural are loc în plenul Parlamentului, for care se află, în acest moment, în vacanţă.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Lucian Bode, sesizare la nivelul Curții de Arbitraj PNL în ...

EXCLUSIV | Cristian Popescu Piedone: „Eu am băgat sămânța ...

Aşa cum prevede legea, decizia CCR privind valabilitatea referendumului trebuie luată cu 6 voturi din 9, plenul Curţii fiind format din 9 judecători.

Potrivit România TV, dintre cei 9, doar 4 sunt numiţi sau propuşi de Traian Băsescu şi de PDL: Augustin Zegrean, Petre Lăzăroiu – nominalizaţi de preşedinte, Iulia Motoc, Mircea Minea – nominalizaţi de PDL, Valentin Zoltan Puskas – nominalizat de UDMR, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru – nominalizaţi de PSD, Tudorel Toader – nominalizat de PNL şi  Acsinte Gaspar – nominalizat de fostul preşedinte Ion Iliescu.

În condiţiile în care CCR stabileşte că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate, Parlamentul va decide asupra procedurii de urmat. „În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat„, prevede Hotărârea Parlamentului nr. 34 din 6 iulie (art.3).

Pe de altă parte, liderii USL iau în calcul să sesizeze Curtea Constituţională ori Biroul Electoral Central pe motiv că PDL şi Traian Băsescu au viciat desfăşurarea referendumului prin boicotarea acestuia.

Totodată, circulă scenariul că Traian Băsescu va mai sta pe tuşă încă trei săptămâni, relatează România TV. Asta, pe de o parte, din cauza Parlamentului, for prin care trebuie să treacă decizia CCR, fiind nevoie de convocarea unei sesiuni extraordinare. Pe de altă parte, din cauza demersurilor USL privind o posibilă sesizare a Curţii. 

Potrivit dcnews.ro, USL va trage de timp astfel încât, până la revenirea Parlamentului (pe 21 august) să fie publicate rezultatele recensământului. Datele de la recensământ ar putea da peste cap tot calculul şi ar putea arăta că, în condiţiile reale ale populaţiei cu drept de vot, referendumul ar fi fost validat, scrie sursa citată.

„Cu aceste două dovezi USL merge în Parlament şi cere validarea referendumului de pe data de 29 iulie. Traian Băsescu face calculul la datele recensământului din 2002, dar USL va arăta că la nivel practic nu mai avem 18 milioane de votanţi în România. Conform unor date provizorii, din recensământ reiese că în România mai sunt puţin peste 15 milioane de persoane cu drept de vot. La acest scor referendumul ar fi validat cu condiţia de prezenţă de 50 plus 1%”, susţin jurnaliştii de la DeCeNews.

Biroul Electoral Central a anunţat luni, după centralizarea voturilor din 99,97% din secţiile de votare, că 46,23% dintre românii cu drept de vot au participat duminică la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu. 

Dintre cei care s-au prezentat la urne, 87,52% au votat PENTRU demiterea lui Traian Băsescu, iar 11,15% au spus NU. Rezultatele finale vor fi comunicate miercuri, însă voturile care au mai rămas de centralizat nu vor schimba situaţia. Conform datelor BEC, referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru a fi validat. La vot ar fi trebuit să se prezinte 50% plus unu din numărul alegătorilor.