Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat o decizie dată în 1955 de tribunalul de la Lisabona, prin care tatăl prinţului Paul era recunoscut ca fiu legitim al regelui Carol al II-lea.

Reacţiile nu au întârziat să apară. Prinţul Paul a emis o declaraţie în care îşi exprimă entuziasmul faţă de această decizie pe care o aşteaptă de peste 20 de ani, de când a început procesul în România.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Un nou caz şocant în România: copil vândut pe 8.000 de lei ...

Produsele care aduc profituri uriașe afaceriștilor români ...

„Cu toţii suntem martorii unui eveniment istoric, democratic, care sper să ajute în procesul de evoluţie pozitivă a României. Îmi exprim speranţa că ceea ce s-a întâmplat astăzi reprezintă un prim pas spre reconciliere şi pace în Familia Regală„, a spus Prinţul Paul.

În schimb, membrii Casei Regale neagă că decizia instanţei supreme, de altfel irevocabilă, poate schimba descendenţa familiei.

Casa Regală declară că decizia ICCJ privind cererea de recunoaştere a hotărârii de la Lisabona asupra descendenţei lui Mircea Grigore Lambrino din Regele Carol al II-lea nu creează niciun drept dinastic şi nu stabileşte apartenenţa acestuia la Familia Regală, lucru valabil şi pentru descendenţii săi.

Prinţul Paul a susţinut mereu că tatăl său trebuie recunoscut ca fiu legitim al regelui Carol al II-lea.

Prinţul Paul primeşte peste 60% din averea Casei Regale

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat decizia finală în cazul Prinţului Paul, care a cerut ca tatăl său, Carol Mircea, să fie recunoscut ca fiu legitim al regelui Carol al II-lea.

Între anii 1950 şi 1960, tribunalele din trei state europene au decis că averea Regelui Carol al II- lea al României să fie împărţită în mod egal între cei doi fii ai săi, Carol Mircea şi Mihai, şi ultima sa soţie, Elena Lupescu. Fiecăruia dintre cei doi fii îi revenea 37,5% din avere, în timp ce Elena Lupescu ar fi avut dreptul la 25%.

Ulterior, Prinţului Paul, fiul lui Carol Mircea, i-a revenit şi partea moştenită de văduva Regelui. În total, 62,5% din averea Casei Regale. O miză uriaşă, am putea spune. Vorbim de o avere formată din clădiri istorice, adevărate bijuterii arhitectonice, cum ar fi Castelul Peleş din Sinaia, şi diverse obiecte de artă. Prinţul Paul de România spunea că ar fi 40 de tablouri din colecţia regală care ar fi fost scoase din ţară după abdicarea Regelui Mihai. Printre acestea s-ar afla şi şase tablouri semnate de pictorul El Greco.

Rămâne de văzut cum se va împăca familia regală cu drepturile de moştenire pe care le are Prinţul Paul.

După decizia ÎCCJ, avocatul Casei Regale a declarat pentru România TV că se face o confuzie între averea lui Carol al II-lea şi averea Casei Regale.

„Poţi să discuţi despre faptul că ai dreptul la o parte din averea lui Carol al II-lea, dar nu din toată averea Casei Regale. Regele Mihai nu revendică niciun bun de pe urma lui Carol al II-lea. Această noţiune de avere a Casei Regale nu înseamnă nimic. Prinţul Paul nu poate revendica domeniul Peleş pentru că nu a fost nici măcar o secundă în proprietatea lui Carol al II-lea„, a declarat Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale.