Antonescu a afirmat că modificările aveau ca scop iniţial doar reglementarea legală a reducerilor cheltuielilor parlamentarilor legate de cazare şi de alte drepturi ale acestora. „De ce s-a apucat comisia să discute delicatul articol cu imunitatea, nu ştiu. Eu nu susţin, este o complicaţie inutilă ce sporeşte nepermis gradul de neîncredere al populaţiei în Parlament”, a declarat preşedintele Senatului la Realitatea TV.

Acesta susţine că problema nu a fost abordată în cadrul conducerii USL. „Am aflat de această chestiune uitându-mă la televizor. Am văzut că se discuta un document neasumat de nimeni. N-am luat-o în serios pentru că mi se părea o prostie (…) Nu văd de ce trebuia umblat la acest articol acum sau de ce trebuie la el umblat vreodată”, a comentat Crin Antonescu.

Alte Articole

Monica Bîrlădeanu le-a transmis credincioșilor ce să facă ...

Alexandru Rafila detonează bomba despre situația de la Spitalul ...

Diana Şoşoacă intră în cursă pentru Primăria Capitalei. ...

El a spus că preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, i-a explicat motivul pentru care a trimis proiectul de statut la Cotroceni. „Valeriu Zgonea a explicat că a vrut să-l consulte pe preşedintele Traian Băsescu pentru a câştiga timp la Legea bugetului pentru ca preşedintele să nu întârzie promulgarea legii în termenul de 20 de zile pe care i-l dă Constituţia. Ăsta a fost temeiul acţiunii vitejeşti a domnului Zgonea”, a spus Antonescu.

Proiectul care modifică statutul deputaţilor şi senatorilor conţine o prevedere potrivit căreia cererile de reţinere, arestare sau percheziţiei a parlamentarului, făcute de către procurori, vor trebui să conţină temeiul legal şi motivele concrete, dar şi probele pe care se întemeiază, potrivit unui document prezentat de către România TV.

Potrivit proiectului de modificare a statutului, care este în lucru, Parlamentul îşi arogă dreptul de a cere procurorilor probe din dosare aflate în curs de instrumentare, dacă acestea îi vizează pe un deputat sau senator. „Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a parlamentarului trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete care justifică măsura solicitată, precum şi probele pe care se întemeiază”, se spune în respectivul document.

În cazul în care este respinsă o cerere de reţinere a unui parlamentar, procurorul care a făcut cererea se poate trezi că intră în discuţia Consiliului Superior al Magistraturii. „Hotărârea prin care Camera constată că nu există temei pentru reţinere va fi comunicată de îndată şi CSM pentru a se lua măsurile care se impun”, prevede proiectul de modificare al Statutului, prezentat de România TV.

Mai mult, ministrul Justiţiei, cel care remite Parlamentului cererea făcută de către procurori, este chemat în Parlament pentru a lua cuvântul în plen când se dezbate cererea de urmărire penală. O altă modificare este aceea că aprobarea reţinerii, arestării sau percheziţiei se face cu votul secret al majorităţii celor prezenţi şi nu cu majoritatea membrilor respectivei Camere.

În schimb, parlamentarul reţinut sau arestat va avea plata indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi suspendată pe durata reţinerii. Singura excepţie este suma forfetară necesară funcţionării biroului parlamentar. „Drepturile suspendate vor fi achitate dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă se constată nevinovăţia parlamentarului”, se arată în textul prezentat.

Într-o intervenţie la România TV jurnalistul Cristian Tudor Popescu a spus că are reţineri în a comenta un document ce nu este asumat prin semnătură de vreun parlamentar, dar a apreciat că prevederile sunt plauzibile prin prisma comportamentului anterior al parlamentarilor.

„După 1989, a existat o adevărată folie a politicienilor de a-şi construi afişat un statut de supraom faţă de restul lumii (…) Este vorba de sentimentul de a te situa deasupra celorlalţi şi deasupra legii în raport cu ceilalţi. De aceea mi se pare plauzibilă o astfel de poziţie, o astfel de încercare de a păstra poziţia privilegiată a parlamentarului faţă de justiţie. Însă nu ştiu în ce măsură documentul este valid şi asumat de cineva”, a spus C.T. Popescu.

Publicistul a afirmat că, în cazul în care se va dovedi că intenţia Parlamentului de a cere probe procurorilor din dosarele în care apar deputaţi sau senatori este reală, situaţia ar fi una scandaloasă. „Este absolut scandalos. Cum adică să verifice parlamentarii probele din justiţie? E o imixtiune brutală, dar nu mă miră, e plauzibil”, a comentat Cristian Tudor Popescu.

O altă propunere vizează citarea senatorilor şi deputaţilor în procese. Potrivit noilor prevederi, parlamentarii ar urma să fie protejaţi, astfel încât să nu mai poată fi citaţi ca martori: „Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa Parchetului şi a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luta cunoştinşă în exercitarea mandatului lor, care au caracter clasificat, mărturia se va depune cu aprobarea prealabilă a Biroului permanent al camerei din care fac parte”.