emul electoral uninominal proporţional, aplicat prin Legea 35/2008, face ca numărul membrilor viitorului legislativ să crească în măsura în care o singură forţă politică, cum este USL, îşi adjudecă mandate cu votul a cel puţin 50% plus unu din alegători, depăşind numărul de mandate alocate în mod proporţional. Celelalte formaţiuni politice precum PDL sau PP-DD ajung să obţină mandate pe locuri suplimentare în Parlament, astfel încât să fie asigurată o reprezentare proporţională a opţiunilor electorale.

Acest lucru reiese dintr-o simulare privind modul de alocare a mandatelor de deputaţi şi senatori în Capitală, pe baza votului politic exprimat la alegerile locale din iunie pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, analizat la nivelul secţiilor de votare.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Cătălin Cîrstoiu, atac voalat la Firea şi regrete târzii: ...

Imagini spectaculoase cu premierul Marcel Ciolacu la Marea Moschee ...

Conform Legii 35/2008, prima etapă de alocare a mandatelor de parlamentari este aceea în care candidaţii obţin cel puţin 50% plus unu din voturile valabil exprimate la nivelul colegiului, fapt care determină obţinerea automată a mandatului de deputat sau senator.

În această situaţie, voturile USL şi UNPR determină câştigarea tuturor celor 28 de mandate de deputaţi şi 12 mandate de senatori de Bucureşti, cu peste 50% din voturi.

A doua etapă de alocare de mandate prevăzută în Legea 35 stabileşte o modalitate proporţională de distribuire a colegiilor electorale. Astfel, la nivelul circumscripţiei se realizează totalul voturilor valabil exprimate pentru partidele şi alianţele care au depăşit pragul electoral, USL în alianţă cu UNPR, PDL şi PP-DD (672.857 de voturi) care se raportează la numărul de mandate de deputaţi sau de senatori disputate de competitorii electorali, pentru a fi stabilit coeficientul electoral – numărul de voturi necesare pentru obţinerea unui mandat. Mai exact, 672.857 de voturi valabil exprimate se raportează la cele 28 de colegii de deputaţi, rezultând un coeficient de 24.030 de voturi pentru Camera Deputaţilor, dar şi la cele 12 colegii de senatori, rezultând un coeficient de 56.071
de voturi pentru Senat.

Pentru a fi stabilit numărul de mandate la care au dreptul în mod proporţional, voturile obţinute de fiecare formaţiune la nivelul Capitalei se raportează la coeficientul electoral.

– PDL ar obţine cinci mandate de deputaţi şi două de senator. PP-DD ar lua trei deputaţi şi un senator

Mai precis, dacă USL şi UNPR au obţinut în Bucureşti 459.449 de voturi (58,58%), raportate la coeficientul electoral (24.030 de voturi), rezultă 19 mandate care ar trebui alocate în mod proporţional la Camera Deputaţilor. Deoarece USL şi UNPR ar obţine împreună din prima fază toate cele 28 de colegii, câştigate cu 50% plus unu, în a doua etapă nu mai beneficiază de niciun mandat suplimentar. Analiza a ţinut cont în această situaţie de faptul că la alegerile locale UNPR şi USL au candidat separat, însă la cele generale au anunţat că vor candida împreună.

Conform Legii 35/2008, în situaţia în care la nivelul unei circumscripţii mandatele care trebuie alocate unei formaţiuni politice au fost deja câştigate, se vor aloca mandate suplimentare pentru asigurarea proporţionalităţii în viitorul Legislativ – acelaşi lucru s-a întâmplat în 2008 în judeţul Arad, când UDMR a obţinut un mandat suplimentar deoarece PDL câştigase cu 50% plus unu mai multe mandate decât ar fi avut dreptul în mod proporţional.

Astfel, în Capitală toate mandatele la care ar avea dreptul PDL şi PP-DD ar fi alocate în mod suplimentar.

În cazul PDL cele 129.644 de voturi (16,53%) la nivelul Bucureştiului ar însemna obţinerea a cinci mandate de deputat. La fel, PP-DD cu 83.764 de voturi (10,68%) ar obţine trei mandate de deputat.

La Senat, USL şi UNPR ar avea dreptul în mod proporţional la opt mandate, însă ar câştiga deja cu 50% plus unu toate cele 12 colegii. PDL ar beneficia de două mandate de senator, iar PP-DD de unu, care ar urma să fie alocate în mod suplimentar faţă de numărul de colegii pentru Senat stabilite deja.

– Locurile eligibile pentru PDL şi PP-DD: Canacheu, Pirpiliu şi Rădulescu ar rămâne în Parlament; cazul celor trei colegii unde vor fi câte trei deputaţi

Modul de alocare a mandatelor la nivelul circumscripţiei, menţionat în Legea 35/2008, face ca inclusiv candidaţii aceluiaşi partid să intre în competiţie la distribuire, chiar dacă au candidat în colegii diferite. Asta pentru că atribuirea se face pe colegiile electorale în mod descrescător al numărului de voturi obţinute pentru formaţiunea politică de candidaţii acesteia.

Astfel, conform simulării, locurile eligibile de deputaţi pentru PDL ar fi în cazul Bucureştiului: colegiul 20 (al Oanei Niculescu Mizil) unde PDL ar câştiga 6.303 de voturi (16%), fiind pe locul al doilea după candidatul USL care ar câştiga deja colegiul cu 20.766 de voturi (54%).

Un alt loc eligibil pentru democrat-liberali este în colegiul 4 (al lui Costică Canacheu) unde PDL ar avea 6.152 de voturi (15%), spre deosebire de USL – 22.498 de voturi (58%).

De asemenea, un democrat-liberal poate deveni deputat dacă va intra în cursă în colegiul 19 (al Teodorei Trandafir) unde PDL ar obţine 6.054 de voturi (13%), depăşit de USL cu 28.797 de voturi (63%).

Al patrulea loc unde PDL poate obţine un mandat de deputat este în colegiul 13 (al lui Ştefan Pirpiliu) unde PDL ar obţine 5.997 de voturi (19%), pe locul al doilea faţă de USL care şi-ar adjudeca mandatul de drept cu 18.329 de voturi (58%).

Un cincilea loc eligibil pentru PDL este în colegiul 14 (al lui Dan Radu Zătreanu), unde democrat-liberalii ar obţine 5.894 de voturi (19%), după USL cu 18.770 de voturi (59%)

De asemenea, PP-DD ar obţine trei mandate de deputat, eligibil fiind colegiul 20 (cu 5.910 de voturi – 15%) unde ar fi alocat astfel un al treilea mandat de deputat, pe lângă cele atribuite USL şi PDL. Al doilea colegiu din partea căruia candidatul PP-DD ar fi eligibil să obţină un mandat de deputat este colegiul 19 (cu 5.324 de voturi – 12%) devenind şi acesta un colegiu cu trei deputaţi. Un al treilea mandat de deputat pentru PP-DD ar fi alocat candidatului din colegiul 4, cu 4.843 de voturi (12%).

În ceea ce priveşte Senatul, PDL ar beneficia de două mandate eligibile, cel din colegiul 6 (al lui Cristian Rădulescu) unde democrat-liberalii au cel mai mare număr de voturi dintre colegiile din Bucureşti – 16.498. Rădulescu ar obţine mandatul suplimentar cu 19%, după ce candidatul din partea USL ar fi câştigat deja poziţia de senator cu 50.879 de voturi (58%). Cel de-al doilea posibil senator PDL ar fi în colegiul 5 (al lui Vasile Blaga), cu 15.229 de voturi (19%), după ce USL ar obţine 47.457 de voturi (58%).

La rândul său, PP-DD ar obţine un mandat de senator pentru candidatul din colegiul 12, unde formaţiunea condusă de Dan Diaconescu ar beneficia de cel mai mare număr de voturi – 10.986. Candidatul PP-DD ar intra în Parlament de pe locul al treilea, cu 13%, după ce USL ar fi obţinut 50.298 de voturi (57%), iar PDL 13.573 de voturi (15%).

– Antonescu – 58%, Voiculescu – 64%, Andronescu – 59%, dacă ar candida în aceleaşi colegii

Conform scorului politic înregistrat la alegerile locale pentru CGMB, preşedintele PNL, Crin Antonescu, ar obţine în colegiul 2 pentru Senat – în care a fost ales de pe locul al doilea în 2008 – 58% din voturi. Ca procent, în Bucureşti el ar fi depăşit de conservatorul Dan Voiculescu, care ar beneficia de sprijinul a 64% din alegători în colegiul 8. De asemenea, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, ar avea în colegiul 10 votul favorabil a 59% din alegători.

În cazul Camerei Deputaţilor, ministrul pentru Administraţie, liberalul Radu Stroe, ar avea 60% din voturi în colegiul 1, deputatul PSD Florina Ruxandra Jipa 61% în colegiul 17, iar deputatul PSD Doina Burcău 65% în colegiul 18.

– Fără voturile UNPR, USL ar pierde în Bucureşti patru mandate de deputat şi două de senator

În situaţia în care USL nu ar avea voturile UNPR la alegerile parlamentare, patru colegii pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat ar fi pierdute. Aceasta pentru că USL ar obţine fără UNPR sub 50% din voturile valabil exprimate, iar mandatele ar fi alocate PDL. Este vorba de colegiul 5 (Georgian Pop), colegiul 6 (Rodica Nassar), colegiul 7 (Florian Popa) şi colegiul 9 (Teodor Paleologu). Alocarea acestor patru mandate de deputat către PDL – numărul de mandate la care are dreptul în mod proporţional – ar face ca democrat-liberalii să nu mai primească mandate suplimentare faţă de cele 28 de colegii pentru Bucureşti.

Totodată, în situaţia în care USL nu ar beneficia de voturile UNPR ar pierde inclusiv două colegii de Senat. E cazul colegiului 4 (al Ancăi Boagiu) care ar fi preluat de PDL şi de colegiul 3 (unde a fost ales Cristian Diaconescu) preluat de PP-DD.

Dacă voturile UNPR nu s-ar alătura USL la nivelul Bucureştiului, numărul de parlamentari ar creşte în acest caz doar cu doi deputaţi din partea PP-DD.

Ca o concluzie, dacă alianţele politice actuale se păstrează, USL ar obţine cu un scor politic de 58,5 % la nivelul Bucureştiului 40 de mandate de parlamentari, având astfel în Legislativ 78,3% dintre senatorii şi deputaţii Capitalei. În cazul PDL, cei 16,5% dintre voturile bucureştenilor se materializează în 7 parlamentari democrat-liberali, adică 13,7% din mandatele din Bucureşti. De asemenea, PP-DD cu un scor de 10,6% beneficiază de 7,8% dintre mandate, adică 4 parlamentari.

În urma sistemului de alocare de mandate suplimentare, numărul parlamentarilor din Bucureşti ar ajunge să crească cu 27%, de la 40 la 51.