Pentru Camera Deputaţilor, în colegiul 1 candidează vicepreşedintele PNL Dolj, Cosmin Enea, fost consilier judeţean şi Costel Călinoiu (PDL) care a ajuns de pomină în judeţ când, în calitate de şef al Fiscului în Dolj, i-a cerut ministrului de Finanţe să introducă timbrarea pâinii pentru combaterea evaziunii fiscale. În acelaşi colegiu candidează din partea PPDD, omul de afaceri Gigi Neţoiu, recent condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul transferurilor din fotbal care s-au făcut prin neplata impozitelor către stat. PPDD este al treilea partid pe care îl bifează, după PSD, din care a fost exclus, şi UNPR pe care l-a părăsit odată cu Antonie Solomon. În trecutul mai îndepărtat, Neţoiu a fost lucrător al Securităţii, lucru recunoscut chiar prin declaraţia pe propria răspundere depusă la BEJ Dolj.

În colegiul 2, Constantin Dascălu vrea un nou mandat de deputat PDL. Dascălu şi-a început cariera politică în PUR, actualul Partid Conservator. Adversarul său de la USL este Nicu Vasilescu, fost deputat PRM în două legislaturi. A părăsit acest partid odată cu Corneliu Ciontu pentru a forma Partidul Popular, dar acest proiect politic s-a dovedit fără viitor aşa că a intrat în PSD. Până în anul acesta a fost şeful Departamentului Legislativ al Camerei Deputaţilor. În momentul de faţă, Vasilescu trebuie să dea explicaţii în faţa instanţei, procurorii acuzându-l că ar fi cerut de la reprezentantul unor firme două milioane de lei pentru a interveni la CJ Constanţa în cazul unor plăţi restante ale unor primării.

Alte Articole

Carmen Harra vorbește despre noul Mesia: „În 2033 vom intra ...

Alexandru Pânişoară (PER): Avem nevoie de o strategie pentru ...

Nicolae Ciucă, tinerilor liberali: Sunteți prima generație ...

În colegiul 3, candidaturile sunt mai puţin spectaculoase: deputatul în funcţie Ionuţ Stroe candidează pentru al treilea mandat, în timp ce ARD îl susţine pe Mihai Mândrea, preşedintele PNŢCD Dolj. Mult mai interesant este colegiul 4. Din partea ARD, candidează Constantin Mărgărit (PDL), iar de la USL, deputatul Florentin Gust-Băloşin. La numai 33 de ani, Gust s-a perindat deja prin trei partide, performanţă realizată în mai puţin de un an de zile. În 2008, a fost ales deputat PSD şi părea că viitorul îi surâde după ce la nuntă a fost năşit de nimeni altul decât preşedintele de atunci al partidului, Mircea Geoană. Când steaua acestuia a început să pălească, Gust s-a reorientat, în mai 2011, către PC, dar până în noiembrie s-a plictisit şi a decis să rămână independent şi să-l urmeze în proiectul politic pe care Geoană intenţiona într-o vreme să-l pornească. Cum lucrurile trenau, Gust a trecut la PDL în martie 2012, unde a stat doar trei săptămâni. În preajma moţiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului Ungureanu, Gust s-a reîntors la prima lui iubire, PSD-ul.

Spre deosebire de Gust, candidatul USL din colegiul 5, deputatul Petre Petrescu a intrat în PSD în 1998 şi aici a rămas. Este unul dintre iniţiatorii legii prin care Craiova a fost declarată oraş-martir al Revoluţiei din 1989. Acum se confruntă cu acelaşi adversar din 2008, Ileana Şerban (PDL). Cunoscută în judeţ cu apelativul de „Mami”, Şerban a fost acuzată de incompatibilitate de către ANI, deoarece ar fi îndeplinit simultan, timp de mai multe luni, funcţia de consilier judeţean şi cea de şef al Gărzii de Mediu.

În colegiul 6, Claudiu Manda (PSD) candidează la al treilea mandat de deputat. Este finul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. PDL i-l opune pe consilierul judeţean Călin Petruţ care şi-a început cariera politică şi în administraţie din postura de şofer al actualului europarlamentar Marian Jean Marinescu.

În colegiul 7, candidează pentru al treilea mandat Mihai Voicu, preşedintele PNL Dolj. În perioada 2005-2006 a fost secretar general al Guvernului, iar în 2006-2008 ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. În această calitate a avut un rol determinant în elaborarea originalei Legi electorale care reglementează alegerea parlamentarilor români. La nivel naţional, Mihai Voicu este vicepreşedinte al PNL. Adversarul său este Cornel Popa (PDL), fost director la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

Deţinătorul actual al mandatului din colegiul 8 este Gelu Vişan. Acesta a plecat din PDL la PPDD, după ce nu a mai primit susţinerea democrat-liberalilor pentru un nou mandat. Plecarea acestuia a fost cu scandal, Vişan dând detalii, în două emisiuni de la România TV, despre modul în care lideri locali importanţi ai PDL, în frunte cu senatorul Radu Berceanu, derulau afaceri ilegale cu banii statului. Din acest motiv, PDL Dolj a anunţat că îl dă în judecată pentru calomnie. În locul lui Vişan, PDL îl propune pe Ştefan Stoica, unul dintre democrat-liberalii acuzaţi de Vişan de afaceri necurate. Fostul pedelist candidează acum din partea PPDD. USL se prezintă în colegiu cu Daniel Iane (PNL)

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea (PSD), este deputat din anul 2000 şi mai vrea încă un mandat în colegiul 9. Zgonea a devenit preşedinte al Camerei în iulie 2012, după revocarea Robertei Anastase. Locul său din Parlament este vizat de către democrat-liberala Veta Păsculescu.

Tot din 2000, PSD este reprezentat în Parlament de către deputatul Ion Călin. Acesta îşi apără mandatul din colegiul 10 în faţa lui Doru Safta, medic veterinar care s-a înscris recent în PDL.

La Senat, bătălia cea mai interesantă se dă pentru succesiunea lui Radu Berceanu, actualul senator din colegiul 1. În cei 22 de ani de Parlament, Berceanu a văzut multe: elaborarea primei Constituţii postdecembriste, năvala minerilor în sala de plen în septembrie 1991, subţierea treptată a numărului de parlamentari PD în perioada guvernării Năstase şi revirimentul de după victoria lui Traian Băsescu la prezidenţialele din 2004. Senatorul a decis că deja e prea mult şi că vrea să se ocupe de afacerile sale, propunându-şi să facă singur un avion. „Moştenitorul” pe care îl agrează pentru mandatul de senator este Marinică Dincă (PDL), fostul viceprimar al Craiovei şi candidat la primărie în vară.

Împotriva lui Dincă, USL a lansat-o în competiţie pe Cristina Anghel, învăţătoare ajunsă în atenţia mass-media după repetatele greve ale foamei iniţiate din motive diverse. Prima a fost în 2008, ca o modalitate de protest împotiva mafiei imobiliare. Însă notorietate la nivel naţional a obţinut în 2010, când a intrat în greva foamei pentru că nu a fost aplicată legea prin care cadrele didactice urmau să primească salarii majorate cu 50%. Ultima grevă a fost în iulie 2012, ţinta protestului fiind preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, pe care îl acuza că se implică în mod ilegitim în procedura de desfăşurare a referendumului pentru demiterea preşedintelui Băsescu. „Nu am fost, nu sunt şi nu voi membră a unui partid”, spunea Anghel într-un interviu acordat în iulie 2012. Candidatura la tribunal şi-a înregistrat-o în calitate de membru al PC.

Tot pentru locul lui Berceanu se bate fostul primar al Craiovei din perioada 2004-2012, Antonie Solomon (PPDD). Primul mandat l-a câştigat ca membru al PSD, al doilea ca democrat-liberal. Lui Solomon i s-a dus buhul în toată ţara prin certurile avute cu ziariştii, cu consilierii locali, dar mai ales datorită declaraţiilor extravagante. Cele mai savuroase au fost cele legate de guvernarea PDL-PSD din 2008-2009 pe care a definit-o drept „anus contra naturii”. Ulterior, a găsit o explicaţie pentru mecanismul care a stat la baza acestei coaliţii: „Este o prietenie între doi hoţi care sunt prinşi cu mâna unul în buzunarul altuia”.

Numai că între timp, Solomon a fost prins de către DNA şi dus la închisoare, procurorii acuzându-l de luare de mită, fals intelectual şi uz de fals. Era vorbă de o mită de 50.000 de euro pe care ar fi primit-o de la omul de afaceri Cornel Penescu. Timp de un an şi patru luni a fost suspendat din funcţia de primar, vreme în care Solomon a văzut pe proprie piele condiţiile din penitenciarele Colibaşi şi Giurgiu. După ieşirea din închisoare şi reluarea mandatului, relaţiile cu Berceanu au devenit din ce în ce mai tensionate culminând cu trecerea primarului la UNPR. În vară a pierdut primăria în faţa senatorului PSD Lia Olguţa Vasilescu.

Pentru colegiul 2, candidează Mihai Fifor (PSD), secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi omul de afaceri Adrian Cherciu (PDL). La colegiul 3, USL îl propune pe Florea Voinea, fost deputat de Vaslui timp de opt ani – din 2000 şi până în 2008. A candidat în primul mandat din partea PSD, iar pentru cel de-al doilea mandat s-a înscris pe listele Partidul Umanist Român, transformat între timp în Partidul Conservator, la scurt timp după alegeri revenind în PSD. Numele său este legat de controversatul om de afaceri craiovean Constantin Dâlgoci, acuzat de rambursări ilegale de TVA. Presa locală a scris în 2008 că Voinea l-ar fi ajutat pe Dâlgoci să cumpere Tufon S.A, cea mai mare turnătorie din Oltenia, prin intervenţiile făcute pe lângă Ovidiu Muşetescu. Adversarul lui Voinea de la ARD este fostul prefect Nicolae Giugea. Voinea şi Giugea candidează în colegiul pe care l-a câştigat în 2008 actualul primar din Craiova, Lia Olguţa Vasilescu.

În colegiul 4, liberalul Mario Oprea doreşte să-şi păstreze mandatul în faţa democrat-liberalului Marcel Marcea. Acesta din urmă a avut probleme cu ANI care l-a acuzat că s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada martie 2009-martie 2010 când a fost concomitent consilier judeţean şi director al Inspectoratului de Construcţii Dolj.

Probleme cu ANI are şi Daniel Drîgnei, candidatul ARD din colegiul 5. Agenţia susţine că starea de incompatibilitate a acestuia s-a întins pe durata a trei ani, când Drîgnei a fost şi consilier judeţean şi şef al Direcţiei Silvice Dolj. Ca şi în celelalte cazuri, deciziile ANI au fost contestate în instanţă şi se află în diverse stadii ale parcursului judiciar. În acelaşi colegiu, de Dăbuleni, candidează din nou Mircea Geoană. De la realegerea sa ca senator în 2008, lucrurile i-au mers destul de prost. A câştigat alegerile prezidenţiale doar pentru o noapte, a pierdut preşedinţia Senatului, iar PSD l-a exclus din rândurile sale, cu „vorbele dulci” folosite îndeobşte când vine vorba de excluderi din partid. Mişcarea politico-civică pe care s-a gândit să o iniţieze nu a avut impactul scontat. În timpul procesului de suspendare a preşedintelui Băsescu, Geoană s-a apropiat treptat de foştii săi colegi astfel că acum este din nou candidatul PSD. „Nu am plecat niciodată din PSD, mai ales emoţional. E familia mea”, spune Geoană despre împăcarea cu liderii PSD.