Legea din 2007 a reprezentat un compromis între partidele parlamentare de atunci, între adepţii sistemului electoral majoritar, pe model anglo-saxon, în care votul se exercită uninominal, iar primul clasat într-un colegiu obţine automat mandatul. Atunci promotorii săi erau PDL şi preşedintele Traian Băsescu, însă evoluţia favorabilă în sondaje a PDL a făcut ca democrat-liberalii să-şi nuanţeze acum poziţia.

Pentru păstrarea votului pe listă şi al proporţionalităţii reprezentării în raport cu numărul de voturi obţinut se pronunţau liberalii, preocupaţi că ar putea să fie subreprezentaţi în Parlamentul din 2008 şi UDMR, Uniunea fiind îngrijorată că maghiarii din afara judeţelor Harghita şi Covasna nu vor mai reprezentaţi în Parlament.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Marcel Ciolacu: ”Județul Timiș merită investiții guvernamentale ...

Proiectele de infrastructură și plata în avans a pensiilor ...

Între aceste poziţii diametral opuse s-a ajuns la compromisul din 2007 care nu numai că nu a rezolvat hibele sistemului electoral de până atunci, anume clientelismul din interiorul partidelor la întocmirea listelor cu candidaţi şi dezinteresul parlamentarilor faţă de circumscripţiile pe care le reprezentau, dar a generat altele.

„Sistemul de acum nu a reuşit să obţină ce au promis politicienii, anume o legătură mai strânsă între parlamentari şi electorat. Efectul a fost cu totul invers. A întărit puterea baronilor locali, iar consecinţele le vedem în Parlamentul actual, cu 20 de parlamentari anchetaţi, doi arestaţi„, a declarat pentru ROMÂNIATV.NET politologul Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al Autorităţii Electoral Permanente.

Cum ajung în Parlament candidaţi de pe locurile 2 sau 3 în Colegiul în care au primit voturi

La prima vedere, sistemul pare majoritar: fiecare partid propune câte un singur candidat în fiecare colegiu, iar alegătorul votează unul dintre aceşti candidaţi, nu o listă a unui partid în bloc.

Regula „câştigătorul ia totul” se aplică doar în colegiile în care un candidat a obţinut mai mult de 50% plus unu din numărul de voturi. Doar aceşti candidaţi vor fi siguri de accederea în Parlament. Restul colegiilor, în care nimeni nu a trecut de pragul de 50%, vor intra într-un proces complicat de redistribuire a voturilor în două etape, proces care este guvernat de regula păstrării proporţionalităţii.

Prima etapă de redistribuire are la loc la nivel judeţean. Să presupunem că un judeţ are 10 colegii de deputaţi, din care două au fost adjudecate cu peste 50%. Cei doi câştigători primesc mandatele, celelalte opt se redistribuie în funcţie de procentul obţinut de fiecare partid în respectivul judeţ (inclusiv voturile obţinute în cele două colegii deja adjudecate), conform principiului proporţionalităţii, prin regula de trei simplă. Astfel, dacă USL are 55% din voturi va fi îndreptăţită la 4,4 mandate, PDL la 25% la 2 mandate, iar PPDD, cu 20%, la 1,6 mandate. La nivel judeţean, se reţine doar partea întreagă a fiecărui număr, numit coeficient electoral, astfel încât USL va primi patru mandate din cele opt aflate în joc, PDL două, iar PPDD unul singur. Mai rămâne un singur mandat în joc, iar acesta va fi acordat în urma redistribuirii naţionale care va ţine seama partea de după virgulă coeficienţilor electorali.

Introducerea coeficientului electoral face ca în Parlament să intre oameni care au obţinut locurile 2 sau 3 deoarece există teoretic posibilitatea ca împărţirea pe baza coeficienţilor să nu ţină seama de cine au fost aceia care au obţinut cele mai multe voturi într-un colegiu sau altul. De exemplu, candidaţii USL pot obţine cel mai mare număr de voturi în 7 din cele 8 colegii care intră la prima redistribuire, dar vor primi doar 4 mandate, în alte trei colegii mandatele mergând fie la PDL, fie la PPDD. Anomalia se repetă şi la redistribuirea la nivel naţional.

O altă ciudăţenie este modul în care sunt desemnaţi câştigătorii din cadrul aceleiaşi partid. Astfel la desemnarea câştigătorilor USL pentru cele patru colegii care revin Uniunii în respectivul judeţ nu iau în calcul procentajele care au fost obţinute, ci numărul de voturi. Anomalia apare ca urmare a faptului că unele colegii sunt mai mari decât altele, cei care candidează în colegii cu o populaţie mai mare fiind avantajaţi. De exemplu, un candidat x care a obţinut 10.000 de voturi reprezentând 40% din numărul de voturi exprimate în acel colegiu va pierde mandatul în faţa candidatului y care a obţinut 11.000 de voturi într-un colegiu mult mai mare, dar care reprezintă doar 32%.

„Încununarea” acestei opere legislative survine la redistribuirea la nivel naţional, unde se păstrează regula proporţionalităţii până în punctul în care vor fi trimişi de-a valma în Parlament oameni care au pierdut în colegii până când se va ajunge la păstrarea proporţiei între voturile primite de fiecare partid la nivel naţional. Spre exemplu, USL poate obţine 50% din voturi la nivel întregii ţări, dar candidaţii săi pot obţine 55% din colegii cu mai bine de jumătate din voturile exprimate în fiecare colegiu. De asemenea, Uniunea va mai primi un număr de colegii care intră la distribuire, fapt ce ar putea duce la o suprareprezentare a USL de până la, să spunem 75%. Pentru a preîntâmpina o asemenea situaţie, legea prevede posibilitatea acordării unui număr de două mandate în acelaşi colegiu pentru cei clasaţi pe locuri inferioare astfel încât să fie respectată proporţionalitatea până când se va ajunge ca numărul de parlamentari ai USL să nu depăşească, precum în cazul nostru ipotetic, pragul de 50%.

„Nu este o premieră, în Parlamentul actual avem doi deputaţi în colegiul 7 Arad. Însă numărul de parlamentari va creşte dacă o formaţiune va atinge sau va depăşi 50%. Potrivit calculelor mele, ar putea creşte cu 30 până la 100 de parlamentari”, a declarat Alexandru Radu. Creşterea numărului de parlamenar depinde direct cu cât este o formaţiune depăşeşte 50%.

Potrivit analistului Alexandru Radu, variaţia numărului de parlamentari, cu posibilitatea unei creşteri maximale până la 570 de parlamentari, este una din caracteristicile care diferenţiază sistemul electoral românesc.

„Un sistem ca acesta nu mai există. România este unicat. Un asemenea sistem nu există nici Uniunea Europeană, nici în celelalte state europene democratice. Nu numai că este inedit, dar nu este proprie practicii electorale combinarea votului uninominal cu aplicarea regulii de proporţionalitate”, a spus politologul.

Pe lângă variabilitatea numărului de parlamentari, o altă caracteristică unică este posibilitatea ca cei care câştigă cele mai multe voturi într-un colegiu să piardă mandatul în defavoarea celor de pe locurile 2 sau 3. „În mod greşit se spune că acest lucru a apărut ca urmare a păstrării proporţionalităţii când de fapt s-a stricat proporţionalitatea prin introducerea votului uninominal„, a comentat Alexandru Radu.

O altă particularitate românească observată de politolog este pragul electoral dublu pentru ca un partid să acceadă în Parlament: fie obţine minim 5% din voturile valabil exprimate la nivel naţional, fie obţine minim 3 mandate de senator şi 6 de deputat.

„Nu se întrevede o astfel de posibilitate la aceste alegeri. Pe pragul alternativ mizează Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, dar PPMT nu are o astfel de concentrare a electoratului„, a spus Radu adăugând că în cazul improbabil în care un partid va intra în Parlament prin intermediul pragului electoral alternativ va fi în situaţia de a nu putea forma un grup parlamentar deoarece Regulamentele celor două Camere impun un prag mai mare pentru constituirea de grupuri parlamentare.

Evaluarea făcută de Alexandru Radu este una negativă.

„Este un sistem prost. Nu înţelege nimeni ce se întâmplă cu sistemul, în primul rând oamenii care votează o persoană, dar în Parlament ajunge alta. Este contra logicii normale”, a declarat politologul. Acesta s-a pronunţat pentru revenirea la un sistem proporţional pe liste, dar cu listă deschisă, adică partidele îşi prezintă candidaţii pe o listă de partid, ca înainte de 2007, dar alegătorul poate indica o anumită persoană de pe acea listă. Astfel, nu este votată lista în bloc fiind avantajaţi cei care au fost plasaţi de către liderii de partid în fruntea respectivei liste.